3 minute | Iranul ar putea ataca Israelul. Ucraina renunță la diplomația politicoasă. Zeci de mii de euro pentru angajații Înaltei Curți

Parlamentarii europeni au votat un set de legi de reformă privind imigrația și azilul în Uniunea Europeană.

SUA au informații că Iranul pregătește un atac asupra Israelului. Parlamentul European votează reforme privind imigrația care să contracareze discursul extremei drepte. Angajații Înaltei Curți au încasat în 2023 „drepturi salariale restante” de zeci de mii de euro.

Bun găsit!

Iată principalele știri ale dimineții:

  • SUA promit sprijin hotărât pentru Israel în fața unui posibil atac al Iranului, după lovitura israeliană asupra consulatului Teheranului din Siria.
  • Parlamentul European a votat pactul privind migrația, care accelerează acordarea azilului și impune statelor membre UE să împartă responsabilitatea pentru gestionarea imigrației ilegale.
  • Angajații Înaltei Curți și-au dublat veniturile în 2023, prin „drepturi salariale restante” de zeci de mii de euro per angajat.

Joe Biden promite un sprijin „de oțel” pentru Israel

Președintele SUA, Joe Biden, promite sprijin de nezdruncinat pentru Israel după ce a avertizat că Iranul amenință să lanseze un „atac semnificativ”, scrie BBC. Atacul iranian ar veni ca răspuns după ce Israelul a lovit consulatul iranian din Siria în urmă cu 10 zile.

Deocamdată e neclar ce formă ar avea un atac al Iranului, dacă va fi o lansare directă de rachete sau un atac printr-o grupare afiliată, dar liderii occidentali se tem că o astfel de escaladare ar crește riscul unui război regional, scrie The Guardian.

Președintele SUA, Joe Biden, promite sprijin ferm pentru Israel dacă va fi atacat de Iran, în ciuda divergențelor cu premierul Beniamin Netanyahu legate de războiul din Gaza.

De cealaltă parte, raportorul ONU pentru Palestina, Francesca Albanese, susține că Uniunea Europeană trebuie să își suspende legăturile comerciale și instituționale cu Israelul pentru a descuraja crimele de război din Fâșia Gaza, relatează Euronews.

Iar, într-un editorial, The Guardian constată că după 30 de ani de la genocidul din Rwanda, aceleași țări care au spus „niciodată din nou” au permis Israelului același lucru în Gaza.

Imagini din satelit, publicate de El Pais, arată amploarea distrugerilor din Gaza după șase luni de război: aproape șase din 10 clădiri din enclavă au fost avariate sau distruse de atacurile israeliene, iar cel mai mare complex medical este o „cochilie goală”.

Ucraina renunță la diplomația politicoasă

Rusia a lansat mai multe rachete asupra Kievului și zonelor din jurul orașului Liov. Și orașul Harkov aflat în apropierea graniței cu Rusia, a fost atacat joi, anunță Bloomberg.

Elveția va găzdui un summit de pace în iunie unde se așteaptă să participe zeci de țări. Cel mai probabil, Rusia nu va participa, scrie Deutsche Welle, care adaugă că, între timp, guvernul german a prezentat un plan de revitalizare economică în Ucraina.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, spune că însăși supraviețuirea Ucrainei depinde de ajutorul militar occidental, mai ales al SUA.

Proteste în Ucraina după ce Kievul a anulat planul de demobilizare pentru soldații aflați de mult timp în serviciu, titrează The Guardian. Liderii militari au cerut renunțarea la o lege care permitea soldaților care au servit mai mult de trei ani în război să fie lăsați la vatră.

Într-un interviu pentru Washington Post, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, spune că lipsa sprijinului suficient pentru apărarea Ucrainei arată că diplomația politicoasă nu funcționează. El avertizează că însăși supraviețuirea Ucrainei depinde de ajutorul occidental.

Parlamentul European a aprobat, la limită, o reformă amplă a politicii UE în materie de migrație și azil, scrie Euronews, cu opoziție atât din stânga, cât și din dreapta eșichierului politic.

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European spune că votul a fost unul „istoric”, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că reforma e o „realizare uriașă pentru Europa”, notează EUObserver.

Financial Times notează însă că, mai ales sub presiunea extremei drepte, UE recurge la măsuri draconice de limitare a migrației aflate la limita respectării drepturilor omului, principiu aflat la baza funcționării Uniunii.

Iar Bloomberg precizează că votul din Parlamentul European este doar primul pas al unei proceduri mai lungi până la intrarea efectivă în vigoare a legilor.

Zeci de mii de euro în plus pentru angajații Înaltei Curți

Europa Liberă scrie despre intenția Ministerului Educației de a introduce camere de supraveghere obligatorii în sălile de clasă din școli. Propunerea creează un conflict între nevoie de a combate violența în școli, dar și cea de protejarea imaginii și identității copiilor.

HotNews scrie despre cum Guvernul vrea să modifice pentru a treia oară așa-numita „taxă pe boală” și despre cum candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, fuge de jurnaliști când e întrebat de consultațiile la o clinică privată în timp ce era și manager al Spitalului Universitar de Urgență București.

Procurorului șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, spune că instituția investighează în România opt cazuri de fraudă cu fonduri PNRR.


Euronews relatează declarațiile procurorului șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, care se așteaptă la o creștere a numărului de fraude cu fonduri europene și spune că, legat de PNRR, în România sunt deja investigate opt cazuri.

Drona navală detonată controlat pe 5 aprilie în poligonul Capu Midia, anunță TVR Info, descoperită pe Marea Neagră, avea la bord o jumătate de tonă de explozibil și a plutit în derivă aproape o zi în Portul Constanța, în apropierea unor petroliere.

Ministerul de Finanțe pregătește o aplicație pentru românii din diaspora, prin care aceștia vor putea investi în titluri de stat, scrie SpotMedia. Economiștii spun că inițiativa a apărut în contextul în care gaura de la bugetul de stat este tot mai mare iar statul caută disperat bani pentru a o acoperi.

Iar PressHub relatează despre salariile retroactive uriașe ale angajaților de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, un judecător a încasat în 2023, pe lângă salariu, echivalentul a 82.000 de euro, un magistrat asistent, echivalentul a 40.000 de euro, iar un grefier, 23.500 de euro.

Alte știri:

  • Spania renunță la programul „vizelor de aur” pentru marii investitori imobiliari străini, introdus în 2013, în urma prăbușirii pieței imobiliare. Legea ar fi permis însă intrarea pe piața a multor „bani murdari”. – Euronews
  • Tribunalul UE din Luxemburg a eliminat sancțiunile împotriva a doi miliardari ruși motivând că nu există suficiente dovezi că oligarhii au sprijinit războiul Rusiei împotriva Ucrainei. - EUObserver
  • Președintele SUA, Joe Biden, spune că SUA ia în considerare renunțarea la acuzațiile împotriva lui Julian Assange, Fondatorul WikiLeaks. - NYT

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Pe Google News, ne găsești AICI.

Toate cele bune,

Adrian