Proiectul de ordonanță de urgență a fost pus în dezbatere publică în urmă cu două săptămâni și prevede că școlile pot să-i supravegheze pe copii fără acordul profesorilor sau al părinților.
Sondajul, care nu este unul știinţific, mai arată că 7% ar fi de acord, dar cu aprobarea explicită a părinților și profesorilor, în timp ce 15% se opun și motivează că ar fi o intruziune în viața personală a elevilor și profesorilor.
Argumentul că așa vor fi descoperite incidentele violente din școli este folosit și de Ministerul Educației, care pledează pentru introducerea obligatorie a camerelor de luat vederi în toate clasele.
În nota de fundamentare a proiectului, Ministerul Educației arată că sistemul audio-video trebuie instalat în toate școlile pentru că „în foarte multe situații intervenția autorităților se realizează după consumarea faptelor de violenţă verbală, fizică, psihologică – bullying, multe dintre acestea nefiind sesizate de persoanele vatămate”.
În prezent, toate școlile și liceele în care au loc examenele naționale sunt supravegheate video-audio, deoarece legea spune că Bacalaureatul și Evaluarea Națională sunt susținute numai în clase care au camere de luat vederi.
Europa Liberă a încercat să afle de la experți și cei implicați direct în ce condiții ar putea avea loc un astfel de proces în condiții legale și de respectare a regulamentului cu privire la protecția datelor personale.
De cum intri în holul Colegiului „I.L.Caragiale” din București vezi camera instalată pe holul de la intrare.
Liceul are deja instalate camere video în jumătate din clase, pe holuri și în curtea școlii. Sunt funcționale doar cele de pe holuri și din curtea școlii. Celelalte camere video sunt folosite numai la examenele naționale.
Directoarea liceului, Andreia Bodea, spune pentru Europa Liberă că elevii sunt obișnuiți cu camerele video, dar „I.L.Caragiale” nu este un liceu unde să aibă loc violențe sau altercații între elevi.
În plus, liceul are paza asigurată. Cu toate acestea, spune directoarea, instalarea unor astfel de camere video peste tot nu ar garanta că sunt supravegheate toate spațiile.
„Oricâte camere ar fi, tot ar exista niște unghiuri unde camerele nu pot bate”, spune Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L.Caragiale” din București.
Andreia Bodea arată că, dacă ar avea mână liberă, ar porni camerele video. Dar există niște impedimente legate de propunerea legislativă.
„În momentul în care ceri acordul pentru 1.300 de elevi, cât avem noi, probabilitatea ca toți să fie de acord sau toți să fie împotrivă este foarte mică. Probabil că se vor împărți - jumătate vor vrea, jumătate nu. O să fie complicat să dai drumul la camere fără acordul părinților și elevilor”, spune directoarea.
Andreia Bodea susține că legislația trebuie să fie foarte clară în privința accesului la înregistrările de pe camerele de luat vederi, pentru că va fi un „haos” dacă elevii și părinții vor veni să ceară acces, în cazul în care elevii s-ar îmbrânci pe holuri.
„Ar trebui o procedură foarte clară despre ce se întâmplă cu aceste camere. Cine are acces la ele? La ele ar trebui să aibă acces, pe lângă poliție, directorul școlii și când este o situație care reclamă acest lucru”, mai spune Andreia Bodea.
Directoarea de la „I.L. Caragiale” consideră că un sistem audio-video pentru toate clasele ar fi mai avantajos pentru școlile cu risc crescut de violență.
Cel mai recent raport al organizației Salvați Copiii România arată că fenomenul violenței în școli a crescut în ultimii ani. Datele strânse în 2021 arată că 22% dintre copii sunt expuși abuzului verbal și limbajului violent în mediul școlar. În timp ce 76% dintre elevi spun că profesorii îi ceartă atunci când greșesc.
Profesorii din sindicate nu vor camere video peste tot
Sindicatele din Educaţie nu susţin introducerea camerelor video în clase fără acordul părinţilor şi al angajaţilor din sistemul de învăţământ.
Reprezentanții profesorilor spun că nu așa rezolvă problema violenței în spațiul școlar.
Într-o luare de poziție comună, cele două mari sindicate din educație - FSLI şi FSE „Spiru Haret” - susțin că „numărul cazurilor de violenţă de orice tip din şcoli este în creştere, dar nu putem spune că toţi angajaţii din educaţie şi toţi elevii reprezintă un risc”.
Profesorii spun că o astfel de măsură poate fi aplicată acolo unde există un istoric al cazurilor de violenţă, dar după ce personalul angajat al școlii şi părinţii şi-au exprimat acordul scris pentru montarea camerelor de supraveghere.
„Când vorbim despre supraveghere audio-video, fără acordul celor înregistraţi, nu facem decât să aruncăm spre toţi acuzaţia că sunt factori perturbatori şi, dacă nu sunt acum, cu siguranţă vor deveni - ceea ce este complet fals”, susțin profesorii.
Părinții sunt de acord
De cealaltă parte, Federația Națională a Părinților susține introducerea de camere video în toate școlile, lucru pe care l-au cerut în ultimii ani ca urmare a propunerilor venite din partea părinților și a elevilor.
Părinții spun însă că „accesul la înregistrările audio-video trebuie permis doar autorităților abilitate, în vederea clarificării/cercetării sesizărilor privind producerea unor acte de violență sau de distrugeri de bunuri”
„Insistăm pe reglementarea unor sancțiuni drastice pentru cei care încalcă dispozițiile legii privind accesarea înregistrărior”, mai spun reprezentanții părinților.
Federația Națională a Părinților mai arată că școlile trebuie sprijinite pentru a pune camere video și pentru a stoca imaginile înregistrate.
Ce spun avocații specializați în protecția datelor personale
Avocații specializați pe GDPR consultați de Europa Liberă spun că instalarea camerelor este posibilă cu niște condiții.
„Supravegherea ordinii în școală și în clase este posibilă având în vedere interesul general de a preveni acte de violență sau activități ilegale”, declară avocata Cătălina Rădulescu.
Totuși, ea spune că „dreptul la imagine al copiilor trebuie protejat, ceea ce înseamnă că înregistrările vor putea fi folosite doar cu acordul părinților sau cu protejarea identității și figurii copilului sau în temeiul unui mandat judiciar”.
Cristina Crețu, o altă avocată specializată în GDPR, susține și ea că la instalarea camerelor obligatoriu prin lege trebuie îndeplinite niște condiții.
„Trebuie să ai un scop bine determinat, trebuie să prelucrezi la minimum datele – doar pe cele care sunt necesare – și să asiguri confidențialitatea și integritatea datelor”, spune ea.
„Legea ar trebui să fie clară cu privire la ce se prelucrează. Pentru că vorbim de școli cu mii de elevi, ar trebui să existe o analiză de impact”, completează Cristina Crețu.
Avocata mai arată că, în proiectul de lege prin care școlile vor fi obligate să aibă camere video, trebuie să fie clar care sunt tipurile de date care se prelucrează și cine ar putea să aibă acces la aceste date.
„Teoretic ar trebui să se asigure prin lege cum se va face această prelucrare, cine va avea acces la aceste date, care sunt măsurile pe care le implementează astfel încât să limiteze orice consecințe negative asupra persoanelor vizate - elevii, profesorii, chiar și părinții”, mai spune Cristina Crețu.
Ce propune Ministerul Educației. Cum va arăta Art. 66 din legea educației
- (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar, raportat la nevoile educaționale, socioemoționale, de sănătate fizică și mintală ale beneficiarilor primari, poate decide instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în vederea asigurării pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, precum și în scopul prevenirii actelor de violență fizică și/sau psihică care pot apărea în spațiul școlar.
- (2) Pentru atingerea scopului prevăzut la alin. (1), unităţile de învăţământ care au instalat sistem de supraveghere audio-video, monitorizează audio-video procesul educațional derulat în sala de clasă și îşi asumă răspunderea cu privire la respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare, în special în ceea ce priveşte modul de stocare, prelucrare a datelor cu caracter personal obţinute din înregistrările camerelor de supraveghere audio-video, de garantare a securității și integrității înregistrărilor audio-video instalate în incinta unităţilor de învăţământ.
- (3) Camerele audio-video pot fi instalate și în exteriorul clădirilor, pe holuri, în sălile de mese, săli de sport şi săli de festivităţi, cămine internate, biblioteci școlare sau centre de documentare și informare.
- (4) Unităţile de învăţământ care au instalat sistem de supraveghere audio-video: a) folosesc înregistrările audio -video numai în scopul investigării cazurilor de violență, fizică sau psihică, respectiv a cazurilor ce vizează protecția bunurilor și valorilor, care se produc în spațiul școlar; b) desemnează o persoană/persoane cu atribuții de monitorizare a funcționării sistemului de supraveghere audio -video; c) asigură stocarea și păstrarea, în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate, a înregistrărilor audiovideo pentru o perioadă de 90 de zile, cu excepţia cazurilor temeinic justificate când această perioadă se prelungește, până la finalizarea cercetărilor privind sesizările formulate, după care aceste informaţii se şterg; d) nu pot folosi înregistrările audio-video în vederea evaluării profesionale a cadrelor didactice; e) asigură funcţionarea corespunzătoare a sistemelor de supraveghere audio-video
- (5) În scopul realizării activităților de prevenire, descoperire, cercetare, urmărire penală şi combatere a infracțiunilor, de executare a măsurilor educative şi de siguranţă unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video au obligaţia de a pune la dispoziția organelor de control și organelor de cercetare penală înregistrările audio -video.
- (6) Pentru a preîntâmpina comercializarea sau diseminarea în spațiul public a înregistrărilor efectuate și ca măsură de protecție a datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate, accesul la înregistrări se asigură numai prin vizualizarea înregistrărilor. Accesul se face în baza unei cereri scrise, motivate, adresată directorului unității de învățământ de către următoarele categorii de persoane: a) părintele, tutorele legal sau elevul major, personalul unităţii de învăţământ; b) reprezentații DJIP/DMBIP, reprezentanţii Ministerului Educaţiei și reprezentanții DGASPC; c) psihologul/consilierul şcolar din unitatea de învăţământ, cu acordul părintelui, al tutorelui legal sau al elevului major.
- (7) Cererea prevăzută la alin. (6) trebuie să conțină, pe lângă motivare, şi perioada de timp corespunzătoare înregistrărilor care se solicită. În cazul aprobării cererii, accesul persoanelor enumerate la alin. (6) lit. a) și lit. c) se realizează în maximum 2 zile de la momentul aprobării de către directorul unității de învățământ. În situația în care solicitarea este formulată de către persoanele 5 menționate la alin (6) lit. b), directorul unității de învățământ are obligația punerii la dispoziție a înregistrărilor imediat.
- (8) Unităţile de învăţământ care au instalat sistem de supraveghere audio-video garantează caracterul confidențial al înregistrărilor audio-video și iau măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru asigurarea securității prelucrării acestora.
- (9) Încălcarea dreptului la protecția datelor cu caracter personal se sancționează conform legii.
- (10) În învățământul preuniversitar, susținerea evaluării naționale/ a admiterii la liceu, a examenelor naționale de către elevi, respectiv a concursurilor/examenelor susținute de către cadrele didactice presupune: a) supravegherea audio-video a probelor și a activităților specifice din cadrul evaluării/examenelor naționale susținute de absolvenții claselor a VIII-a, respectiv a XII-a/ a XIII-a; b) supravegherea audio-video a probelor și a activităților specifice din cadrul examenului național de definitivare în învățământ/licențiere, respectiv a probelor și a activităților specifice concursului național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, precum și ale concursului pentru ocuparea funcțiilor de conducere, îndrumare și control din învățământul preuniversitar.
- (11) Unitățile administrativ teritoriale sau Ministerul Educaţiei pot asigura fonduri pentru achiziţionarea de sisteme de supraveghere audio-video de unitățile de învățământ preuniversitar.
Ce spune Avocatul Poporului
Avocatul Poporului a publicat zilele trecute un raport privind instalarea de camerele audio-video în școli și a concluzionat că „o astfel de măsură are un impact negativ semnificativ asupra dezvoltării fizice si psihice a copiilor / tinerilor”.
„Cu încălcarea interesului superior al acestora, această măsură apare ca fiind neadecvată şi chiar excesivă”, a subliniat Avocatul Poporului.
„În opinia noastră, accentul trebuie pus pe educatia copiilor/tinerilor și nu pe supravegherea permanentă a acestora, care, pe termen lung poate avea consecinte negative asupra dezvoltării psihice a acestora, în sensul în care obișnuința de a fi supravegheat conduce la nerespectarea dreptului la viață intimă, familială și privată”, a spus Renate Weber, Avocatul Poporului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
