Încă de la debutul pandemiei, lumea a fost bombardată cu informații contradictorii, multe provenind chiar din surse autorizate- ba că e doar o gripă ceva mai rea, că purtatul măștii e inutil sau că Ibuprofenul ar fi contraindicat. Într-o luptă contra cronometru cu pandemia, cercetările au avansat și ele, existând în momentul de față numeroase studii care au făcut lumină în unele dintre cele mai cotroversate chestiuni: momentul apariției virusului, originea lui, eficacitatea unor tratamente și supraviețuirea lui în corpul uman. Cu toate acestea, rămân multe alte probleme în divergență chiar și în studiile diverselor echipe de cercetare. Trei sunt la ordinea zilei și ele generează polemici, neliniște și pun sub semnul întrebării deciziile de până acum, poate și pentru că ”relaxarea” pare a fi acaparat atenția.
Nicotina și Covidul
”Fumatul dăunează grav sănătății” o știe toată lumea, dar poate ajută la coronavirus, își spun plini de speranță fumătorii după ce au aflat de studiul unor cercetători francezi referitor la efectul nicotinei și fumat.
Cercetătorii francezi, conduși de neurobiologul Jean-Pierre Changeaux de la Institutul Pasteur, spun că plasturii cu nicotină ar putea ajuta la prevenirea infecțiilor. Studiul a fost publicat pe platforma științifică Qeios ( AICI) și se bazează pe datele obținute din analiza a 500 de pacienți cu Covid19, din care 350 au fost spitalizați și 150 au dezvoltat doar o formă ușoară a bolii. Doar cinci la sută dintre pacienți erau fumători.
Cercetătorul francez este susținut în ipoteza lui de date publicate în New England Journal of Medicine , care arată că în China, unde 30% din populație fumează, din 1.000 de cazuri de Covid-19 doar 12,6% sunt fumători. Chiar Center of Disease Control (CDC), raportează 1,9% dintre fumători din 7.000 de cazuri de Covid, adică de 10 ori mai puțin decât în populația generală. Studiul francez presupune că nicotina poate proteja împotriva coronavirusului. Autorii lui se pleacă de la ipoteza "că nicotina aderă la receptorii celulari [ACE2] care sunt folosiți de coronavirus și împiedică astfel aderarea virusului".
Cu toate acestea, francezii sunt contraziși de neurologii americani, James L. Olds și Nadine Kabbani din Fairfax, Virginia, care au publicat un studiu în The FEBS Journal, care subliniază că nicotina tinde mai degrabă să stimuleze receptorii celulari ACE2. Astfel virușii au șanse și mai bune de a pătrunde în celule, ceea ce ar explica formele grave de COVIV pe care le dezvoltă pacienții fumători.
Îți mai recomandăm De ce ar putea fi noul coronavirus un pretext bun pentru a renunța la fumat
Sunt sau nu copiii verigi pentru coronavirus
Un studiu al Comitetului australian pentru protecția sănătății (AHPPC) arată că este puţin probabil ca noul coronavirus să fie transmis de copii, atât între ei, cât și adulților. Studiul a fost prezentat duminica aceasta în Australia de prim-ministrul Scott Morrison, care intenţionează să redeschidă şcolile.
A fost examinată transmiterea coronavirusului în şcolile din New South Wales şi centrele de îngrijire a copiilor, în perioada martie – aprilie. Studiul este unul preliminar si are la bază analizarea a doar 18 cazuri de Covid-19 (nouă studenţi şi nouă angajaţi) din 15 şcoli, iar rezultatele au arătat că doar un elev de şcoală primară şi unul de liceu „este posibil să fi contractat Covid-19 de la cazurile existente în şcolile lor”. „Niciun profesor şi niciun membru al echipelor nu au contractat Covid-19 de la cazurile iniţiale din şcoli”, se mai arată în raport.
Teoria spune, deci, că elevii nu au transmis virusul, dar că nu este nevoie nici măcar de distanțare socială, deși păstrarea unei distanțe de 1,5-2 m între persoane este, cel puțin până acum, cam singura armă considerată eficientă la nivel global. Studiul a venit în contextul în care mai multe țări au decis redeschiderea școlilor, iar altele le vor redeshide, treptat, de la jumătatea lunii mai încolo.
Ipoteza cercetătorilor australieni este contrazisă de tot ceea ce s-a spus până acum la nivel oficial în ce privește capacitatea copiilor de transmite virusul adulților, acesta fiind de altfel și motivul pentru care toate țările afectate de coronavirus, cu doar câteva excepții, au închis școlile.
Îți mai recomandăm Coronavirus. Cum schimbă pandemia școala și ce state europene au redeschis instituțiile de învățământ
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Centrul pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) ( AICI) au precizat în repetare rânduri că închiderea școlilor ar putea tempera răspândirea virusului, iar cercetători din diferite țări au atenționat asupra pericolului transmiterii virusului de către copii persoanelor vârstnice, mai ales că aceștia sunt în majoritatea cazurilor asimptomatici. Copiii ar fi principalele verigi de transmitere a virusului.
Dispare singur în 70 de zile sau după ce apare vaccinul
În timp ce lumea întreagă se întreabă când scapă de coronavirus și dacă singura speranță este vaccinul, ceea ce înseamnă cel puțin un an, în cel mai fericit caz, cercetătorul israelian Isaac Ben, de la Universitatea din Tel Aviv, susține că a realizat o analiză din care rezultă că noul coronavirus evoluează la fel, indiferent de măsurile aplicate, și că după 7o de zile dispare.
Analiza profesorului israelian arată cu epidemia atinge vârful la 40 de zile, după care intră într-un declin rapid, iar la 70 de zile dispare. Deci, măsurile de distanțare socială impuse de guverne sunt inutile.
Potrivit cercetărilor sale, graficul infecțiilor zilnice, ca procent din numărul acumulat de infecții, începe de la 30%, dar se reduce la 10% după șase săptămâni ca, în final, să atingă un prag de 5% după încă o săptămână. „Analiza noastră arată că acesta este un model constant în toate țările”, scrie prof. Ben-Israel într-un articol pe care l-a publicat el în această săptămână.” Cu toate acestea, nici profesorul israelian nu are o explicație pentru dispariția virusului.
Alți cercetători, instituțiile autorizate în domeniu și aproape întrega lume medicală susțin însă că virusul nu dispare de la sine, ba din contră, omenirea se va mai confrunta cu el vreme îndelungată. La toamnă, avertizează ei, va fi un nou val, poate de amploare mai mică.
Îți mai recomandăm Tătaru: să ne obișnuim că vom trăi cu coronavirusul și în următorii doi ani