„Coridoarele de solidaritate”, soluția CE la blocajul exportului ucrainean de cereale. Provocarea României

Încă din primele zile ale invaziei Ucrainei de către Rusia, porturile țării la Marea Neagră au devenit inactive, blocate de minele și navele de război rusești.

„Toate porturile ucrainene au fost inactive de a doua sau a treia zi de război”, a declarat Andrei Stavnițer, coproprietar al portului de marfă TIS din Iujne, chiar lângă Odesa.

„Sunt aproximativ 80 de nave blocate în porturile ucrainene. Unele dintre ele sunt goale. Unele au marfă. Echipajele lor s-au dispersat în întreaga lume. Sunt în esență nave fantomă care nu pot părăsi Ucraina".

Portul de la Yujhne, cel mai mare port comercial al Ucrainei la Marea Neagră, nu face excepție, a declarat Stavnitser pentru Current Time , canalul în limba rusă al RFE/RL în cooperare cu VOA.

Munca cu pistolul la tâmplă | Cum lucrează fermierii în mijlocul războiului din Ucraina

Stavnițer, în vârstă de 39 de ani, este unul dintre cei mai bogați 100 de oameni din Ucraina, potrivit revistei Forbes, și cofondator și coproprietar al TransInvestService (TIS), care operează cinci terminale de marfă în Yujne.

„Este o infrastructură uriașă care în mod normal urlă ca o fabrică sau o mină”, a spus el. „Acum este absolut liniște. Doar pescăruși și corbi. Cinci mii de muncitori stau acasă, sperând la ceva mai bun."

Închiderea Mării Negre pentru transportul maritim ucrainean a fost o lovitură dură pentru economia țării, spune Stavnițer.

Semănatul sub bombardamente

Cele 30 de milioane de tone de cereale care se află în prezent depozitate în Ucraina ar valora aproximativ 15 miliarde de dolari dacă țara le-ar putea aduce pe piață. „Este o lovitură colosală pentru economia ucraineană și pentru fermierii ucraineni”, spune Stavnițer.

Datorită unei recolte extraordinare de anul trecut, fermierii ucraineni au reușit să semene anul acesta, în ciuda războiului.

„Aceștia sunt oameni curajoși care seamănă în fiecare zi sub bombardamente”, a spus el. „Sunt prieten cu mulți dintre ei și îmi trimit fotografii cu rachete, schije, muniții neexplodate și cratere în câmpurile pe care le lucrează”.

Bărbatul spune că nu este imposibil ca transportul să poată fi făcut, chiar dacă războiul continuă și a dat exemplul din Somalia, unde „navele de marfă sunt escortate de nave militare”, a spus el.

„S-a întâmplat în Somalia și în alte conflicte”.

Un camion este încărcat cu grâu în satul Bogatoie, din Izmail pe 24 martie 2022. Soarta războiului din Ucraina se joacă în prezent în estul țării, dar securitatea alimentară a zeci de milioane de oameni din întreaga lume depinde de transporturile de cereale.

„Dacă, de exemplu, navele militare turcești ar putea escorta transportul nostru, Ucraina ar putea relua exportul și hrănirea lumii”, a adăugat el. „Acest lucru ar putea fi organizat prin intermediul Națiunilor Unite. Un fel de coridor umanitar pentru a lăsa navele să treacă”.

„Acest lucru ar permite Ucrainei să exporte cele 30 de milioane de tone la îndemână și să elibereze depozitul pentru recolta din acest an”, a adăugat Stavnițer. El spune că situația este cât se poate de urgentă pentru că instalațiile Ucrainei nu sunt proiectate pentru depozitarea pe termen lung a cerealelor.

De la stânga, Jean-Yves Le Drian, ministrul de externe al Franței, Dmitro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, Annalena Baerbock, ministrul de externe al Germaniei, Luigi Di Maio, ministrul de externe al Italiei, și Elizabeth Truss, ministrul de externe al Regatului Unit, la reuniunea G7 din Germania, din 13 mai 2022.

„Acțiunile Rusiei împiedică livrările, ceea ce duce la o creștere uriașă a prețurilor, nu numai în țara noastră, ci în întreaga lume, și la amenințarea foametei”, a spus săptămâna trecută șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, la reuniunea miniștrilor de externe ai G7, din Germania.

„Nu trebuie să fim naivi. Acestea nu sunt pagube colaterale. Este un instrument ales în mod deliberat într-un război hibrid care se duce acum”, a adăugat ea.

România, de exemplu, poate deveni poarta sudică de export a cerealelor din Rusia, dar în prezent, la Vama Siret vagoanele așteaptă și 30 de zile, iar la Halmeu circa 28.

Ministrul de Externe al Canadei, Mélanie Joly, a declarat că țara sa este pregătită să trimită nave în porturile din România și din țările vecine pentru a ajuta Ucraina să-și exporte cerealele.

Soluția Comisiei Europene: coridoarele de solidaritate

Rusia și Ucraina produc împreună 30% din exporturile de grâu din lume.

Trupele ruse care au invadat Ucraina ar fi „furat” până acum, pe lângă utilaje agricole, și 400.000 de tone de cereale, timp în care președintele rus, Vladimir Putin, laudă recolta „record” a Rusiei.

Rusia concurează cu Uniunea Europeana și Ucraina la exporturile de cereale către Orientul Mijlociu și Africa, exporturile sale către aceste zone continuând în ciuda sancțiunilor Occidentului impuse după ce a invadat Ucraina, pe 24 februarie.

El a prognozat o recoltă de 130 de milioane de tone de cereale, din care 87 de grâu.

După ce Rusia a blocat porturile ucrainene, cerealele ucrainene și alte bunuri agricole nu mai pot ajunge la destinație.

Situația amenință securitatea alimentară globală și este nevoie urgentă de a stabili rute logistice alternative folosind toate modurile de transport relevante.

În mai puțin de trei luni, Ucraina trebuie să evacueze 20 de milioane de tone de cereale, care ar umple 800.000 de camioane, pentru a putea face loc noii recolte.

În aceste condiții, Comisia Europeană a anunțat, joi, că va colabora cu guvernele statelor membre pentru a ajuta Ucraina să exporte milioanele de tone de cereale blocate în porturi din cauza Rusiei.

„20 de milioane de tone de cereale trebuie să părăsească Ucraina în mai puțin de trei luni folosind infrastructura UE. Aceasta este o provocare uriașă, de aceea este esențial să coordonăm și să optimizăm lanțurile logistice, să punem la punct noi rute și să evităm, pe cât posibil, blocajele”, a declarat Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi.

Ea a spus că principala provocare o reprezintă conectarea infrastructurii Ucrainei cu cea a Uniunii Europene.

„Atât pentru soluții pe termen scurt, cât și pe termen lung, vom lucra cu autoritățile ucrainene și în strânsă colaborare, în special cu statele membre învecinate, care nu au cruțat niciun efort pentru a ajuta în timpul acestei crize”, a spus Vălean.

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean

Pentru înființarea coridoarelor de solidaritate, Comisia, împreună cu statele membre, a stabilit o serie de acțiuni pe termen scurt.

• Suplimentarea navelor, a camioanelor, a materialului rulant de marfă

Comisia a cerut actorilor de pe piața UE să pună la dispoziție de urgență vehicule suplimentare.

Pentru a potrivi cererea și oferta și pentru a stabili contactele relevante, Comisia va înființa o platformă logistică de profil și va cere statelor membre să desemneze puncte de contact dedicate Solidarity Lanes (un „ghișeu unic”).

• Capacitatea rețelelor de transport și a terminalelor de transbordare

​Prioritate vor avea transporturile de export agricole ucrainene, iar administratorii de infrastructură ar trebui să pună la dispoziție sloturi feroviare pentru aceste exporturi.

De asemenea, Comisia solicită actorilor de pe piață să transfere de urgență încărcătoarele mobile de cereale la terminalele de frontieră relevante pentru a accelera transbordarea.

Un acord de transport rutier cu Ucraina va elimina, de asemenea, blocajele.

Pentru a încuraja operatorii de transport din UE să permită vehiculelor lor să intre în Ucraina, Comisia va investiga, de asemenea, opțiunile pentru garanții financiare suplimentare.

• Operațiuni vamale și alte inspecții

Comisia îndeamnă autoritățile naționale să aplice flexibilitate maximă și să asigure personal adecvat pentru a accelera procedurile la punctele de trecere a frontierei.

• Depozitarea mărfurilor pe teritoriul UE

Comisia va evalua capacitatea de stocare disponibilă în UE și va coordona cu statele membre pentru a contribui la asigurarea unei capacități mai mari de depozitare temporară a exporturilor ucrainene.

• Îmbunătățirea conectivității UE-Ucraina pe termen mediu

Pe termen mediu și lung, Comisia va lucra, de asemenea, la creșterea capacității de infrastructură a noilor coridoare de export și la stabilirea de noi conexiuni de infrastructură în cadrul reconstrucției Ucrainei.

Următoarea rundă de cereri de propuneri pentru Facilitatea Conectarea Europei (CEF) va permite sprijinirea proiectelor de îmbunătățire a conexiunilor de transport cu Ucraina, inclusiv pentru conexiunile feroviare și terminalele feroviare și rutiere.

Comisia a adoptat joia trecută o decizie în vederea semnării unui acord la nivel înalt cu Ucraina, de actualizare a hărților pentru Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), ca parte a politicii Comisiei privind extinderea TEN- T către țările vecine.

Dacă planul va avea succes, ar fi un avantaj important pentru economia Ucrainei, iar mai mult grâu pe piața globală ar putea atenua criza foametei care se profilează la nivel mondial.

Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite a avertizat deja că păstrarea cerealelor ucrainene în țară ar putea duce la înfometarea a 44 de milioane de oameni din întreaga lume .

România, poarta sudică

Din cauza invaziei rusești, Ucraina a fost obligată să-şi redirecţioneze exporturile de cereale pe calea ferată la frontiera de Vest sau către micile porturi de la Dunăre.

Eliberarea Ucrainei de povarea grânelor sale și trimiterea lor acolo unde le e locul pentru a nu provoca dezechilibre pe planetă s-ar putea face prin România, Polonia și Slovacia, iar România ar deveni principala poartă de ieșire a cerealelor pe ruta sudică.

Portul Constanța este, așadar, poarta de ieșire a exporturilor de cereale ucrainene către piețele sudice din nordul Africii și Orientul Mijlociu, spune Vălean.

„Vom coordona și lucra cu transportatori, exportatori, autorități naționale pentru a fluidiza exporturile de produse agricole din Ucraina. Măsurile propuse sunt de la eficientizarea controalelor vamale la mobilizarea de echipamente și vehicule acolo unde este nevoie, de la identificarea de noi rute la prioritizarea transporturilor pe anumite coridoare”, a declarat oficialul european.

Specialiștii spun, însă, că la un volum de 2 milioane de tone de cereale pe sezon, adică 200.000 de tone de cereale pe lună, vor apărea probleme de natură logistică la depășirea cantităților pe care România este capabilă să le exporte.

Containere de transport în portul Cosntanța

Printre provocări se numără diferitele lățimi ale ecartamentului feroviar: vagoanele ucrainene nu sunt compatibile cu cea mai mare parte a rețelei feroviare a UE, așa că majoritatea mărfurilor trebuie să fie transbordate în camioane sau vagoane care se potrivesc cu ecartamentul standard al UE.

Acest proces necesită timp, iar facilitățile de transbordare de-a lungul granițelor sunt rare.

La Vama Siret vagoanele așteaptă și 30 de zile, iar la Halmeu circa 28.

La graniță, cerealele trebuie transferate în alte trenuri, iar la ora actuală, nu există multe astfel de facilități de transfer la graniță.

În ciuda eforturilor imediate ale UE și ale statelor sale membre de a facilita trecerea frontierei dintre Ucraina și UE, mii de vagoane și camioane așteaptă autorizarea pe partea ucraineană.

Dacă până acum, Ucraina exporta 90% din producție prin propriile porturi, blocate acum de forțele ruse invadatoare, într-o lună de război Ucraina a trecut prin portul Constanța o cantitate de cereale echivalentă cu puțin peste 1% din această țintă, adică 240.000 de tone de cereale, a declarat pentru Reuters Florin Goidea, director al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime.

Operatorul portuar din Constanța, Comvex, a gestionat aproximativ 180.000 de tone din această cantitate pe patru nave, inclusiv cargoul Nordic bc Munchen care a terminat de încărcat 33.000 de tone de porumb cu destinația Egiptul la începutul acestei săptămâni, cerealele sosind pe calea ferată, șlep și camion.

„Suntem în măsură să ne ocupăm de aceste mărfuri printr-un mare efort”, a declarat președintele Comvex, Viorel Panait, pentru Reuters.

„Dar aceste eforturi sunt insuficiente pentru a face rute de tranzit peste noapte pentru volume atât de importante. Este clar nevoie de mai multe echipamente.”

Anul trecut, portul Constanța a livrat un record de 25,2 milioane de tone de cereale din România și de la vecinii săi fără ieșire la mare, Serbia, Ungaria și Austria.

Panait a estimat că operatorii, cu investiții proaspete promise în infrastructură, ar putea gestiona încă 20% în plus față de volumele de anul trecut, sau aproximativ 5 milioane de tone.

El a spus că sprijinul guvernamental sau susținut de UE ar putea ajuta operatorii să investească în echipamente costisitoare necesare pentru a gestiona pe deplin mărfurile ucrainene, cum ar fi macarale, echipamente de încărcare a trenurilor și echipamente pentru materii prime pe care portul nu le gestionează de obicei.

Mai multe cereale sunt, însă, depozitate și reținute în silozuri ucrainene gata de export, spune Comisia Europeană.

România este o rută alternativă pentru exporturile ucrainene de cereale dar înainte de a ajunge în portul Constanţa, cerealele din Ucraina trebuie încărcate în trenuri, camioane sau barje în micile porturi dunărene Reni şi Izmail, de la frontiera Ucrainei cu România.

„În momentul actual, avem circa 90 de mii de tone recepţionate, iar avizate către port sunt în jur de 80 de mii de tone. De la unul din terminalele portului a plecat deja o navă de 70 de mii de tone la export cu marfă ucraineană", a declarat pentru TVR Florin Goidea.

Pentru încărcarea unei nave de 70.000 de tone este nevoie de 49 de trenuri şi de tot atâtea barje sau de câteva mii de camioane.

Pentru a face față acestei provocări, guvernul României a venit cu două proiecte pentru a debloca traficul rutier și a facilita fluxul de mărfuri către port.

În primul rând, intenționează ca până la sfârșitul anului să repare 95 de linii de cale ferată care datează din epoca comunistă, blocate ani de zile de sute de vagoane ruginite.

Proiectul de 200 de milioane de lei (40 de milioane de euro) ar trebui să permită Constanței să egaleze sau chiar să bată recordul de 67,5 milioane de tone de mărfuri în tranzit înregistrat în 2021, a spus Goidea pentru AFP.

Constanța va folosi fonduri UE pentru un proiect de dragare pentru a îmbunătăți adâncimea danelor și intenționează să extindă capacitatea de operare prin adăugarea a 17 dane pe termen lung. Operațiunile portuare au crescut cu 10-11% în acest an.

Capacitatea ar urma să fie extinsă din iulie odată cu sosirea de noi culturi de la clienții obișnuiți ai portului Constanța.

Ministerul Transporturilor vrea să facă licitații pentru lucrările de redeschidere a unei linii de cale ferată de cinci kilometri, la peste 200 de kilometri nord de Constanța.

Linia respectivă ar face legătura între Giurgiuleștiul din Moldova – prins între România și Ucraina de Galați - pe Dunăre, în estul României.

Această trecere scurtă este crucială, deoarece au același ecartament de cale ferată folosit în fosta Uniune Sovietică, facilitând transportul mărfurilor. Renovarea pistei este planificată pentru această vară.

Ucraina, lovită în inima ei

În condiții normale, 75% din producția de cereale a Ucrainei este exportată, generând aproximativ 20% din veniturile naționale anuale din export. Înainte de război, porturile ucrainene de la Marea Neagră reprezentau 90% din exportul său de cereale și semințe oleaginoase, spune Comisia Europeană.

Înainte de invazia rusească, Ucraina exporta lunar 6 milioane de tone de cereale, fiind al patrulea mare exportator de porumb pe plan mondial, dând 16% din exporturile de porumb ale lumii în 2019, 10% din exporturile de orz și aproape 9% din exporturile de grâu, fiind al șaselea mare exportator de grâu pe plan mondial, conform datelor Consiliului Internaţional al Cerealelor.

Aproape o treime din exporturi, adică 45 de milioane de tone de cereale, au ajuns în China, Africa și Europa.

Este, de asemenea, unul dintre cei mai mari producători de ulei de floarea-soarelui. Ucraina a furnizat 42 la sută din exporturile mondiale de ulei de floarea-soarelui în 2019, floarea soarelui fiind și un simbol național emblematic.

Sectorul agricol și alimentar dă 10% din PIB-ul Ucrainei.

Hrana ca armă geopolitică

Exiată state africane sau asiatice dependente de grâul și de porumbul ucrainean în proporție de peste 90%, iar atacul de la Odesa a blocat pentru prima oară după Al Doilea Război Mondial activitatea din port. 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate și ele de la export, a atras atenția Organizația Națiunilor Unite.

Cincizeci și patru de state din Africa depind de importurile de cereale din Ucraina, cele mai afectate fiind Zimbabwe și Ghana.

Reprezentanții agențiilor ONU atrag atenția că, în mai puțin de două luni, se va strânge recolta de anul acesta, iar spațiile de depozitare din Ucraina sunt deja pline.

Josef Schmidhuber, directorul adjunct al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în divizia piețe și comerț a Organizației Națiunilor Unite a atras atenția că în lunile iulie-august, în ciuda războiului, o nouă recoltă se va strânge, ceea ce va crea probleme serioase de depozitare în Ucraina dacă nu se deschide rapid un coridor al grâului pentru exporturile din Ucraina.

„E o situaţie groaznică în acest moment în Ucraina. Există aproape 25 de milioane de tone de cereale care ar putea fi exportate, dar nu pot părăsi țara din cauza lipsei de infrastructură și a blocării porturilor. În același timp, nu există nici un coridor pentru grâu care să se deschidă pentru exporturile din Ucraina”, a spus el, citat de VOA.

Recolta de vară a Ucrainei de grâu, orz și porumb va fi recoltată în iulie și august. În ciuda războiului, Schmidhuber spune că există condiții de recoltare și că 14 milioane de tone de cereale ar trebui să fie disponibile în curând pentru export.

Cu toate acestea, el a remarcat că nu există suficientă capacitate de stocare în Ucraina și că există o mare incertitudine cu privire la ceea ce se va întâmpla în următoarele două luni, pe măsură ce conflictul continuă.

Un fermier conduce un tractor pe câmp în regiunea Vinnîțea/Ucraina - 2 mai 2022

El s-a referit la „dovezile anecdotice” că Rusia fură cerealele, uneltele agricole, tractoarele și a spus că „toate acestea ar putea avea o influență asupra producției agricole.”

Oficialul FAO a identificat situația din Ucraina ca una de acces și nu de disponibilitate, adică există suficiente provizii de cereale pentru a hrăni întreaga lume, doar că mâncarea nu este transportată acolo unde este nevoie de ea.

Acesta a fost momentul în care Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, a făcut apel la UE și la comunitatea internațională iar Comisia Europeană a venit cu soluția coridoarelor de solidaritate.

„Activitatea obişnuită pe mare este blocată de Rusia. Şi asta este o lovitură nu doar pentru Ucraina. Fără exporturile noastre agricole, zeci de ţări din diferite părţi ale lumii sunt deja în pragul unei crize alimentare. Iar cu timpul, situaţia poate deveni dramatică", a declarat Volodimir Zelenski.

Ucraina este a patra cea mai mare sursă de importuri de alimente a UE, furnizând mai mult de jumătate din importurile de porumb din bloc și aproape un sfert din importurile de ulei vegetal.

Acțiunile Rusiei arată că „hrana este o armă, o armă geopolitică”, mai ales că „sistemele alimentare sunt acum foarte codependente”, a declarat pentru France 24 Mathieu Brun, directorul științific al think-tank-ului specializat în agricultură, Fundația FARM, la The Debate.

Deși Moscova nu le consideră țări „neprietenoase”, precum pe cele europene, țările din Orientul Mijlociu și Africa sunt și mai vulnerabile la efectele războiului din Ucraina asupra aprovizionării lor cu alimente.

Ucraina este o sursă neprețuită de importuri de alimente în multe țări din acele regiuni – furnizând 48% din importurile de grâu din Algeria și 26% din importurile de porumb din Egipt.

Întrebat dacă este posibil să se intensifice producția în alte zone ale globului, permițând piețelor alimentare globale să se adapteze, Brun a avertizat că „nu este atât de ușor”.

Pur și simplu, cantitatea de alimente pe care Ucraina o exporta prin Marea Neagră era „multă”, a explicat Brun, „și ne-am specializat de fapt sistemele noastre alimentare, sistemele noastre agricole, de decenii, aproape secole, acum. Sunt regiuni care sunt specializate în grâu, altele sunt specializate în soia, așa că există multă concentrare și nu poți doar, peste un an, să schimbi asta.”

Pentru a ajusta în mod adecvat, „ai nevoie de cercetare, ai nevoie de semințe, ai nevoie de inputuri de îngrășăminte și ai nevoie de logistică”, a continuat Brun.

Potrivit unei estimări, doar 20% din exporturile pe care Ucraina le trimite în mod normal prin porturile de la Marea Neagră ar putea fi vreodată transportate pe calea ferată în porturile baltice, scrie The Guardian .

Rusia continuă să exporte mărfuri, inclusiv cereale și petrol, din porturile Mării Negre prin Bosfor.