Ministerul de Externe al Ucrainei cere sancționarea senatoarei Diana Șoșoacă

Purtătorul de cuvânt al diplomației ucrainene, Oleg Nikolenko, a făcut anunțul după ce Diana Șoșoacă a depus în Parlamentul României un proiect de lege prin care cere anexarea de către România a unor teritorii aflate pe teritoriul Ucrainei.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei va iniția sancționarea senatoarei Diana Șoșoacă, „persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”.

Purtătorul de cuvânt al diplomației ucrainene, Oleg Nikolenko, a făcut anunțul după ce Diana Șoșoacă a depus în Parlamentul României un proiect de lege prin care cere anexarea de către România a unor teritorii aflate pe teritoriul Ucrainei: Nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul istoric și Insula Șerpilor.

„Un exemplu clasic din cartea de metodică a revanșismului rusesc. Condamnăm cu fermitate încercarea de a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei, de a submina spiritul de bună vecinătate dintre Ucraina și România. MAE al Ucrainei inițiază impunerea de sancțiuni împotriva Dianei Şoşoacă ca persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”, a scris pe Facebook Oleg Nikolenko.

Diana Iovanovici Șoșoacă a depus la Parlament un proiect de lege prin care cere „denunțarea Tratatul de buna vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”, ratificat prin Legea nr. 129/1997 și, anexarea Nordului Bucovinei, Herței, Bugeacului (Cahul, Bolgrad, Ismail), a Maramureșului istoric și Insula Șerpilor”.

Demersul senatoarei se încadrează în linia de propagandă a Kremlinului care prin vocea actualului vicepreședintele, Dmitri Medvedev, susține că România ar intenționa să anexeze teritorii din Ucraina.

Șoșoacă este un apropiat al ambasadorului Rusiei la București, Valery Kuzmin, alături de care a sărbători „rezultatele operațiunii speciale”, cum numește Kremlinul invadarea pe scară largă a Ucrainei.

Șoșoacă și-a motivat demersul susținând că vrea să „recupereze” identitatea culturală, tradițiile, obiceiurile și religia populației românești estimată la aproximativ 1 milion de români, inclusiv familii mixte, care ar fi în pericol să-și piardă identitatea.

Or, la începutul acestui an, a fost semnată declarația de la Kiev, între UE și Ucraina, prin care Kievul s-a angajat să consulte minoritățile naționale de pe teritoriul său și Comisia de la Veneția în chestiuni care privesc drepturile și legea minorităților.

Îți mai recomandăm Ucraina și legea minorităților: nemulțumiri în vreme de război. Expert: Nu românii sunt în vizor, ci minoritatea rusă