Linkuri accesibilitate

Ucraina și legea minorităților: nemulțumiri în vreme de război. Expert: Nu românii sunt în vizor, ci minoritatea rusă


Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit în 4 aprilie 2022 în fața Parlamentul român, ocazie în care a spus că vrea să înceapă un dialog cu România ”pentru protecția minorității românești din Ucraina”, precizând că va face asta „când situația va permite”.

Noua lege a minorităților naționale din Ucraina, recent adoptată de parlamentul de la Kiev, a generat nemulțumiri și reacții în România, ultima fiind cea a președintelui Iohannis. Pe fond, legea nu restrânge drepturi existente, dar nici nu acordă altele noi. A fost însă dată în contextul războiului.

Președintele Klaus Iohannis, într-o discuție telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, i-a spus că ”noua lege a minorităților naționale a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

„Președintele Zelenski a exprimat întreaga deschidere pentru identificarea de soluții, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze, în oglindă, de aceleași drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România”, se arată în comunicatul citat.

Reacția președintelui vine în urma unor poziționări critice din partea unor politicieni, unii chiar din PNL, cum ar fi europarlamentarul Rareș Bogdan, care a declarat că legea e „nedreaptă și jignitoare”.

Liderul AUR, Eugen Simion, a cerut nici mai mult, nici mai puțin decât oprirea ajutoarelor pentru Ucraina. „România nu mai trebuie să ajute Ucraina dacă românii din Cernăuți sunt batjocoriți în continuare!”, a scris George Simion pe Facebook.

Marcel Ciolacu a susținut că legea „afectează dreptul copiilor români din această țară de a învăța în limba maternă” și a sugerat că în cazul în care nu se vor „asigura cele mai solide garanții pentru respectarea drepturilor minorității românești din această țară” ar putea să nu mai susțină aderarea Ucrainei în UE.

Reacția oficială a Ministerului Afacerilor Externe a fost destul de acidă, principalul reproș fiind că legea a fost adoptată fără consultarea Comisiei de la Veneția. De altfel, MAE a primit felicitări din partea lui George Simion pentru poziția sa critică.

Sorin Ioniță de la Expert Forum se miră de pretenția Ministerului român de Externe privind avizul Comisiei de la Veneția.

„Le reproșăm că nu au așteptat avizul Comisiei de la Veneția, dar Predoiu și Iohannis au așteptat avizul Comisiei la legile justiției? Și noi nu aveam așa o urgență cum au ucrainenii cu războiul și integrarea în UE.

Ce a scris Aurescu nu e așa de dur. Ne mai vedem, mai discutăm, ne declarăm dezamăgiți, foarte bine, corect, trebuie să le ținem ucrainenilor pe agendă problema. Autoritățile române nu au făcut așa scandal, dar opinia publică și presa au umflat. În Polonia nu au fost supereacții pe tema asta, deși ei ar avea mai multe să le reproșeze ucrainenilor, inclusiv istoric”, spune Sorin Ioniță.

Nemulțumiri și reproșuri

Parlamentul din Ucraina a adoptat legea minorităților naționale la finele lunii decembrie pentru a îndeplini unele cerințe ale Bruxelles-ului, după ce Ucraina a obținut, în iunie, în plin război cu Rusia, statutul de candidată la aderarea în UE, legea fiind recomandată și de Comisia de la Veneția.

În mod concret, nemulțumirea părții române se leagă de faptul actuala lege nu conferă drepturi suplimentare față de precedenta lege, cea din 2017, adoptată însă după anexarea ilegală a Crimeei de către ruși. În 2017 multe drepturi ale minorităților, în special în ce privește educația, au fost restrânse

În principal este vorba despre faptul că nu se renunță la așa-numitele „cote lingvistice în educație”.

  • Învățământul în limba maternă este permis în clasele primare.
  • Din clasa a V-a până în clasa a XII-a sunt introduse cote lingvistice la diverse discipline, care nu sunt la alegerea elevului.

De fapt, minoritatea românească din Ucraina spera ca prin noua lege să se revină la posibilitatea studierii tuturor disciplinelor de învățământ în limba maternă, în afară de limba și literatura ucraineană.

Nicolae Costaș, profesor de limba și literatura română la Gimnaziul nr. 1 din Cernăuți, spune pentru Europa Liberă că nu are o explicație de ce statul român s-a implicat atât de târziu în această discuție.

„În ciclul primar se studiază în limba maternă, după care, în gimnazial și până în clasa a XI-a, limba maternă e în descreștere până se ajunge ca toate materiile să fie predate doar în limba de stat. Noi ne dorim un singur lucru: păstrarea predării în limba natală”, ne spune profesorul Costaș.

Din punctul de vedere al lui Sorin Ioniță, legea face niște pași înainte, dar putea fi mai liberală.

„Reproșul este că nu sunt destui pași spre îmbunătățire, puteau să fie mai mulți, să facă o lege mai liberală pentru minorități. Este un adevăr. Dar și noi trebuie să ținem cont de context, să-i ajutăm pe ucraineni să intre în UE, nu să facem tărăboi, cum fac unii politicieni care vor să-și facă platformă”, spune Sorin Ioniță pentru Europa Liberă.

Bile albe

Pe de altă parte, prin această lege este pentru prima dată când Ucraina își asumă la nivel legislativ să nu asimileze minoritățile naționale și să nu încurajeze discriminarea etnică.

Comunitățile etnice au o serie de drepturi, unele deja existente, altele îmbunătățite:

  • pot să organizeze evenimentele în limba maternă, cu asigurarea traducerii în limba de stat, dacă este cazul;
  • au dreptul să aibă ziare, tipografii, edituri și afișe bilingve;
  • să se adreseze la apelurile de urgență în limba maternă;
  • să aibă indicatoare bilingve la intrarea în localități;
  • să aibă școli private în care toate materiile pot fi predate în limba maternă;
  • au dreptul de a alege și a de fi ales;
  • de a înființa societăți culturale și de a desfășura proiecte în limba maternă;
  • dreptul la folosirea liberă a limbii minorităților naționale în viața privată și publică, în forme orale și scrise „în măsura în care nu contravine legii”.

Profesorul universitar și analistul Cristian Pârvulescu spune pentru Europa Liberă că legea nu este îndreptată împotriva minorităților, fiind rezultatul unui anumit context, care este războiul.

„În momentul în care se va discuta despre integrarea Ucrainei în UE vom putea ridica toate exigențele democratice, dar asta după ce se termină războiul. A discuta despre aceste probleme ca și când ar fi circumstanțe normale este o eroare fundamentală. Cred că trebuie să le atragem atenția ucrainenilor că nu au făcut bine ce au făcut, legea conține și lucruri negative și trebuie să avertizăm asupra lor, dar trebuie să așteptăm sfârșitul războiului”, spune pentru Europa Liberă Cristian Pârvulescu.

Analistul atrage atenția că Ucraina își construiește identitatea în condiții de război, iar asta înseamnă limba, istoria și cultura ucraineană, toate fiind însă negate de Rusia.

„Nu românii, polonezii, maghiarii sunt în obiectiv, ci etnicii ruși, de fapt cei care sunt proruși”, susține Cristian Pârvulescu.

În vizor este minoritatea rusă

Deși legea minorităților naționale se referă la toate grupurile etnice, inclusiv la ruși, este precizat faptul că pentru aceștia drepturile vor fi valabile după șase luni de la terminarea războiului din Ucraina.

În lege apare în premieră noțiunea de „regim nazist totalitar rusesc”, care nu poate fi promovat și sprijinit în Ucraina de niciun grup minoritar.

Legea mai precizează explicit interdicția de „popularizare a propagandei ruse”, a acțiunilor oamenilor de stat ruși și ale organismelor statului rus care creează o imagine pozitivă asupra acestora.

Cristian Pârvulescu susține că, în mod evident, legea vizează minoritatea rusă, lucru perfect explicabil.

„E vorba de minoritatea rusă, de drepturile de care au beneficiat și vor să beneficieze rușii, în condițiile în care reprezentanți ai regimului de la Moscova spun că ucrainenii trebuie omorâți până la ultimul, iar copiii ucraineni trebuie reeducați ca să li se scoată ucrainismul din cap.

Trebuie să înțelegem că este vorba despre minoritatea rusă, care este de departe cea mai importantă din Ucraina, o minoritate care folosește ostentativ limba și simbolurile ruse. Cei care fac abstracție de context pur și simplu fac jocul rușilor”, susține Pârvulescu.

Conform ultimului recensământ al populației Ucrainei, efectuat în 2001, reprezentanții minorităților naționale reprezentau 22,18% din populația țării.

Cel mai mare grup etnic era al rușilor, care reprezintă 17,3% din populația totală a Ucrainei. Procentul românilor era de 0,3%, iar al modovenilor de 0,5%.

Sorin Ioniță ( Expert Forum), susține că minoritatea românească din Ucraina este ruptă în două.

„Noi vorbim în numele unor oameni care se identifică mai mult cu Moldova decât cu România și atunci întrebarea e dacă Aurescu și Iohannis s-au consultat și cu Moldova ca să vorbească în numele acestei minorități.

Ne trezim noi să vorbim când minoritatea românescă e ruptă în două, cei mai mulți românofobi din Ucraina se declară moldoveni”.

Pe 4 aprilie 2022, Volodimir Zelenski a transmis un mesaj în Parlamentul României, în care a spus inclusiv că „vreau să încep un dialog cu România pentru protecția minorității românești din Ucraina”, precizând că va face asta „când situația va permite”.

Aderarea la UE, dar cu prezervarea propriilor valori

Potrivit unui sondaj organizat în iulie 2022 de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev, 81% dintre ucraineni ar vota în cadrul unui referendum pentru aderarea la UE.

Același sondaj arată că ucrainenii sunt reticenți în privința discuțiilor privind valorile pe care ei le consideră patriotice, identitatea națională și lingvistică.

  • 62% dintre respondenți sunt, în general, de părere că Ucraina ar trebui să-și apere interesele și să nu fie de acord cu anumite solicitări, chiar dacă se întârzie obținerea calității de membru cu drepturi depline al UE.
  • 31% dintre respondenți consideră că Ucraina ar trebui să aprobe toate legile necesare și să îndeplinească toate cerințele UE pentru a deveni membru al organizației cât mai curând posibil.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG