„Nu susţinem acest Guvern şi suntem pregătiţi să votăm o moţiune de cenzură, drept urmare candidatul propus de PSD la şefia Senatului, în persoana lui Teodor Meleşcanu, nu va fi susţinut de UDMR. Noi credem în continuare că această criză guvernamentală, în care se discută despre existenţa sau nu a unei majorităţi care să susţină Guvernul, trebuie soluţionată. Una dintre soluţii este plecarea de la guvernare prin demisie, iar a doua este adoptarea unei moţiuni de cenzură înaintată de Opoziţie sau se conturează o majoritate parlamentară care susţine Guvernul Dăncilă. Aşteptăm ca formaţiunile politice interesate să depună oficial candidaturile pentru şefia Senatului şi grupul UDMR va lua o decizie - cui acordă susţinerea pentru funcţia de preşedinte, dar acesta nu va candidatul PSD", a declarat, pentru Agerpres, Cseke Attila.
UDMR a rupt protocolul de colaborare cu PSD înainte de alegerile europarlamentare și nu a reluat discuțiile pentru o eventuală reluare a sprijinului Guvernului PSD. De asemenea, în ultimele zile, Viorica Dăncilă a anunțat că intenționează să negocieze cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, în încercarea de a restabili o majoritate a PSD în Parlament după plecarea ALDE de la guvernare.
Declarația lui Cseke Attila este primul semn pe care UDMR l-a dat în privința colaborării în Senat cu PSD, după ce mai mulți lideri ai formațiunii, printre care și Kelemen Hunor, au sugerat că nu există șanse ca un nou protocol de susținere a Guvernului Dăncilă să se producă prea curând.
La alegerile europarlamentare, UDMR a atins cu greu pragul de 5%, pentru a accede în PE, pe fondul dezamăgirii electoratului maghiar de pe urma colaborării cu PSD, care, pentru comunitatea așezată în mare parte în Ardeal, nu s-a concretizat cu investiții noi sau îmbunătățirea infrastructurii.
Astfel, UDMR se află într-o cursă de recâștigare a încrederii electoratului, în care alianțele politice sunt atent monitorizate de comunitate. Kelemen Hunor va candida la președinția țării tot într-un demers de mobilizare a comunității maghiare.
Biroul permanent al Senatului a decis, luni, după demisia lui Călin Popescu-Tăriceanu de la şefia Senatului, ca alegerea noului preşedinte să se facă miercurea viitoare, urmând ca până atunci vicepreşedintele Senatului, Şerban Valeca, să exercite atribuţiile de preşedinte.
Potrivit regulamentului Senatului, presedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi.