Într-un interviu acordat Digi24.ro, comisarul european a vorbit și despre efectele nocive ale social-media, care „trebuie să înceteze să ne împingă într-un colț întunecat al urii și conspirațiilor”.
„Uniunea Europeană rămâne un far al democrației, dar, da, avem dușmani. Rusia este foarte activă, în special de când a început războiul din Ucraina, este foarte activă în a invada spațiul nostru informațional, pentru a semnă diviziune și neîncredere.
Nu vorbim doar despre Rusia, desigur, sunt și alții care vor să abuzeze de libertățile de care noi ne bucurăm în democrațiile noastre. Ei înțeleg bine că în democrație cei care decid sunt oamenii. De exemplu, oamenii decid în privința sancțiunilor împotriva Rusiei agresoare. Așa că încearcă să se amestece, să împrăștie dezinformare sau să influențeze alegerile cu metode necurate.
Pentru Kremlin, dezinformarea face parte din doctrina lor militară și este o armă de manipulare în masă de multe milioane de euro. Partea bună este că acum avem un răspuns la asta. Avem un pachet de legi și acțiuni ne-legislative ca de exemplu Digital Services Act sau Codul anti-dezinformare. Lucrăm împreună cu platformele social-media. Sprijinim societatea civilă. Nu-mi fac iluzii că promotorii dezinformării sunt susținuți de armate de troli sau boți, bine organizate și bine plătite. Și ca să ne apărăm, trebuie să ne organizăm și noi”, a spus Jourova.
Comisarul european a comentat și recentul sondaj făcut de Fundația pentru o Societate Deschisă, care arată că o treime dintre cei care au răspuns sunt de acord ca un model bun de a conduce o țară este un regim militar sau un lider care să nu țină seama de Parlament.
Întrebată dacă consideră că viitorul UE ar fi în pericol în perspectiva recrudescenței extremei drepte în țările membre și a declarațiilor recente ale premierului ungar, Viktor Orban, care a comparat UE cu Uniunea Sovietică, Vera Jourova a răspuns că o contracarare a propagandei de acest tip ar putea fi contracarată doar de recâștigarea încrederii în democrație.
„Nu, nu aș vrea să fiu atât de pesimistă. Dar ce este clar pentru mine este că democrația are nevoie să fie îngrijită și protejată. Durează zeci de ani să construiești democrația și poate fi subminată foarte repede. Și când vorbim despre democrație, nu vorbim doar despre alegeri. Vorbim despre libertatea presei, justiție și autorități independente, societate civilă și cetățeni activi. Democrația înseamnă un exercițiu zilnic. Suntem într-o moment foarte bun pentru a susține Uniunea Europeană. Chiar și domnul Orban vede ce beneficii ai dacă ești în UE, altfel ar fi plecat până acum. Dar cred că trebuie să facem mult mai mult. Politicienii aleși democratic trebuie să vină cu idei și cu soluții, trebuie să arătăm că suntem capabili să rezolvăm problemele oamenilor. Dacă nu facem asta, oamenii vor alege extremiști care se pricep foarte bine să identifice probleme, dar care oferă soluții dezastruoase. ”
Preşedintele Klaus Iohannis a avut, luni, o întrevedere cu vicepreşedinta Comisiei Europene, comisarul european pentru valori şi transparenţă, Věra Jourová, la care a discutat despre aderarea României la spaţiul Schengen, statul de drept şi reformele din justiţie, precum și despre sprijinul pentru Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu.
„Am avut astăzi, la Bucureşti, o discuţie excelentă cu vicepreşedinta Comisiei Europene, Věra Jourová, despre statul de drept şi reformele din justiţie, aderarea României la Schengen, sprijinul pentru Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu. I-am mulţumit Vicepreşedintei Jourová pentru sprijinul său nepreţuit şi constant pentru România”, a scris Klaus Iohannis pe pagina de Facebook a Administraţiei Prezidenţiale.
Comisarul european s-a întâlnit și cu ministrul Justiției, Alina Gorghiu, care i-a transmis că va continua modernizarea sistemului judiciar, prin adoptarea unei legislaţii predictibile, prin asigurarea unei activităţi susţinute a DNA, a DIICOT, pe teme importante precu traficul de droguri şi traficul de persoane, transmite MJ.
Discuţiile au vizat şi recomandările din Raportul privind Statul de Drept, legea pensiilor de serviciu, cât şi măsurile pentru asigurarea adecvată a resursei umane, în contextul în care, în martie anul viitor, vor fi în jur de 600 de noi magistraţi în sistem, ca urmare a promovării examenului INM şi a examenului de admitere în magistratură pe baza vechimii de 5 ani.
Alte teme europene importante au fost cele despre directiva privind combaterea violenţei împotriva femeilor, Media Freedom Act, directiva privind protejarea jurnaliştilor şi a activiştilor privind drepturilor omului – directiva Anti-SLAPP, propunerile de măsuri pentru digitalizare, inteligenţă artificială şi combaterea infracţiunilor din mediul online, precum pornografia infantilă şi hate speech.