Un martor sub acoperire își retrage toate declarațiile în dosarul Ponta - Șova

Dezamăgit de modul de acțiune al polițiștilor din cadrul Oficiului Național de Protecție a Martorilor (ONPM), Alin Brîncuș a cerut și a obținut azil politic în Marea Britanie. În acest context, un fost șef de la ONPM, Adrian Bărăscu, este condamnat cu suspendare în dosarul „Protecția Martorilor”, acuzat, printre altele, de deturnare de fonduri din acest program.

Brîncuș este martor protejat în dosarele „CET Govora” și „Turceni-Rovinari”, cazuri în care au fost cercetați și trimiși în judecată, printre alții, fostul premier Victor Ponta și fostul senator Dan Șova. „Am plecat din țară în octombrie 2017, împreună cu prietena mea, Simona Ciurcu. Împuternicit ca director al ONPM era Daniel Stancu. Am plecat deoarece ofițerul de legatură ne-a transmis că suntem în pericol iminent, ca ONPM nu e în stare să ne protejeze și că trebuie să plecăm din țară. Să plecăm singuri, nu prin Program. Am plecat, după care ONPM susține că am fugit de sub protecție. În 2018 a fost emisă de procuror o altă Ordonanță de includere, cu toate măsurile. Oficiul a refuzat să o pună în aplicare. Noi am obținut azil politic în Marea Britanie. Zilele trecute am fost chemați la Home Office în Marea Britanie pentru a da declarații în dosarul CET Govora. Audierea s-a făcut prin comisie rogatorie - conferință video. După ce sistemul de justiție din România ne-a dat afară din țară și având în vedere că avem azil politic în Marea Britanie, am hotărât să nu mai dăm nicio declarație nici în dosarul CET Govora, nici în Turceni Rovinari. Mai mult, ne-am retras toate declarațiile anterioare. Le-am transmis documentele prin care ONPM mă anunța să fug din țară că sunt în pericol iminent și gata. De doi ani nu avem nici măcar ofițeri de legătură”, a declarat pentru Europa Liberă Alin Brîncuș, fost angajat al lui Dan Șova.

În acest moment, dosarul CET Govora în care este trimis în judecată fostul senator PSD se judecă la Curtea de Apel București, iar procesul fostului premier este suspendat din octombrie 2019, de Instanța Supremă, până la pronunțarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pe o serie de întrebări transmise de judecătorii români, întrebări privind competențele CCR.

Solicitare respinsă

În sprijinul afirmațiilor sale, Brîncuș are corespondența purtată cu procurorii DNA și cu ofițerii ONPM, prin care primul cere să fie evaluat psihologic pentru a fi semnată o nouă Ordonanță de includere, într-un alt dosar. El a cerut să fie examinat în Marea Britanie sau în altă țară membră a convenției de la Stirin, unde s-a semnat, în 2012, Acordul privind cooperarea în domeniul protecției martorilor. Partea română a declinat propunerea pe motiv că personalul ONPM nu deține pașapoarte cu nume conspirative pentru a se deplasa în Marea Britanie.

Documentul prin care Oficiul recunoaște că nu poate asigura protecția celor doi martori.

Brîncuș mai spune că, în 2017, a găsit două gloanțe la ușă. „După acest incident, ONPM ne-a transmis că dacă suntem împușcați, o să zică că ne-am împușcat singuri”, mai susține martorul sub acoperire.

Această postură deloc confortabilă de martor protejat, în care cel care alege să divulge informații despre fapte grave de corupție sau grupuri infracționale organizate primește o nouă identitate, este relocat și rupt de familie și de prieteni, și-a dovedit ineficiența după ce instanța a motivat decizia luată pe fond și în urma căreia a fost condamnat un fost șef al ONPM.

Achitat de instanță via CCR

Astfel, în dosarul chestorului Adrian Bărăscu, judecătorii de la Curtea de Apel București explică în motivarea deciziei din dosarul „Protecția Martorilor” că i-a achitat pe inculpații acuzați de abuz în serviciu deoarece a ținut cont de decizia Curții Constituționale 405 din 2016 care dezincrinima parțial această infracțiune, în sensul că sunt sancționate doar încălcări ale legilor și ordonanțelor de urgență ale guvernului, nu și ale legislației secundare formată din ordine, dispoziții, hotărâri etc. „Instanța este obligată să verifice, în primul rând, dacă inculpații trimiși în judecată au încălcat, în desfășurarea atribuțiilor de serviciu, dispoziții din legi, ordonanțe sau ordonanțe de urgență”, se arată în motivarea semnată de judecătoarea Valerica Voica.

Mai departe, magistratul critică DNA că, în rechizitoriu, nu a adus precizări referitoare la acele comportamente ale funcționarilor publici care sunt interzise de legi și ordonanțe de urgență, respectiv atribuțiile de serviciu reglementate expres prin legislația primară, neîndeplinite de cei trimiși în judecată. Această critică e formulată deși rechizitoriul a fost întocmit înainte de decizia CCR care dezincrimina infracțiunea de abuz în serviciu. Instanța susține că aceste completări trebuiau aduse de procurori în timpul procesului de judecată.

Ordinul care a dat peste cap planurile

În ceea ce privește acuzația de deturnare de fonduri de care a fost acuzată fosta conducere a ONPM, Curtea de Apel București a stabilit că programul de protecție a martorilor este finanțat de la bugetul ministerului de Interne, în acest sens fiind invocat un ordin de ministru declasificat parțial în care se arată că „evidența fondurilor pentru protecția martorilor va fi organizată separat de cea a activității proprii a unității, după sistemul contabilității în partidă dublă”. Din rechizitoriu rezultă că Adrian Bărăscu, fostul șef al ONPM, a dat dispoziții subalternilor pentru achiziția de aparatură electronică, birotică, calculatoare, telefoane pentru personalul oficiului, din banii destinați întreținerii în condiții optime a celor 70 de martori sub acoperire care erau înscriși în program.

Astfel, Bărăscu a cumpărat 10 lopeți, imprimante și cartușe pentru imprimante, dispozitive acustice și luminoase de avertizare, care au fost montate pe mașinile șefilor oficiului, nouă monitoare tip video-wall, laptopuri, reportofoane, calculatoare, aparate de aer condiționat, un sistem de control acces pe bază de cartelă, o cameră video, calculatoare, toate în valoare de 148.000 de lei. La un moment dat, din interceptările de la dosar rezultă că Bărăscu ar fi vrut să cumpere și cinci mașini pentru angajații ONPM, tot din banii destinați traiului martorilor protejați. „Toți martorii incluși în Programul de protecție a martorilor care au fost audiați în cauză au precizat că nu au primit bunuri de natura celor reținute anterior”, se arată în motivarea instanței.

Condamnări cu suspendare

Acesta a fost motivul pentru care instanța l-a condamnat pe Adrian Bărăscu la 2 ani și jumătate de închisoare cu suspendare. Acesta s-a pensionat în timpul procesului. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă. Pe parcursul termenului de supraveghere el este obligat să presteze muncă în folosul comunităţii pe o perioadă de 100 de zile, la una din următoarele două entităţi: Fundaţia pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare sau Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov.

În același dosar au mai fost condamnați Ion Octavian Nanu și Violeta Felicia Popa la doi ani închisoare cu suspendare, Violeta Andreea Liță la un an închisoare cu suspendare, Marcel Daniel Gomeajă la un an și șase luni închisoare cu suspendare, Viorel Marcel Croitoriu și Cristian Pintilescu la câte doi ani de închisoare cu suspendare, Gabriel Răzvan Gheorghe, un an și șase luni cu suspendare.

Umiliți de cei care trebuia să-i protejeze

În rechizitoriul prin care au fost trimişi în judecată mai mulţi poliţişti de la ONPM, în frunte cu şeful acestei structuri, chestorul Adrian Bărăscu, martorii secreţi au povestit procurorilor DNA cum au fost înjosiţi de de cei meniți să îi apere.

Un denunţător care face parte din Program a arătat că ofiţerii de legătură Marcel Daniel Gomeajă şi Laurenţiu Udroiu, au adoptat un comportament ostil şi chiar jignitor, venind în mod repetat la locuinţa martorilor protejaţi, pentru a le induce o stare de panică, legată, în principal, de faptul că nu acceptau să se supună necondiţionat oricăror pretenţii ale lor.

„Astfel, în prezenţa fiicei martorului, le-au spus, fără nicio probă sau indiciu cu corespondent în realitate, că întreaga familie este în pericol de moarte, că fiica martorului s-ar putea să fie răpită de clanurile interlope, că vor fi filaţi de detectivi privaţi angajaţi de cei pe care şi i-au făcut duşmani, prin depunerea declaraţiilor în calitate de martori. (…) Au făcut afirmaţii şi în sensul că probabil au fost plătiţi cu un milion de euro, încât au acceptat să depună mărturie în dosarul în care au fost incluşi in Program. ”, se arată în rechizitoriul dosarului.

Medici agreați de instituția lui Bărăscu

Într-un alt caz, coşmarul celor care ar fi trebuit protejaţi a continuat cu recomandări de medicamente ce aveau rolul de a ţine o familie întreagă adormită. „Familia a fost obligată să ia tratamentul medical recomandat de medicul lor psihiatru (care nu a examinat-o niciodată pe fiica martorului), susţinând că vor fi excluşi din Program dacă nu iau medicamentele respective. Acest medicamente au fost recomandate la fel pentru toţi membrii familiei, fiind de natură să îi ţină adormiţi aproape tot timpul. Li s-a recomandat medicamentul „Haloperydol”, deşi nici unul dintre ei nu a fost diagnosticat cu vreo boală psihică, iar acest medicament este un antihalucinogen notoriu recomandat în genere în schizofrenie. (...) Personalul de pe salvare efectiv şi-a făcut cruce după ce a văzut ce tratament a fost obligată o fată de 24 ani să suporte, spunând că este tratament pentru schizofrenie. Niciun medic nu a confirmat un astfel de diagnostic în ceea ce priveşte vreun membru al familiei martorului, dimpotrivă a fost infirmată o asemenea posibilitate”, se mai arată în rechizitoriu.

Suma lunară alocată de ONPM a fost stabilită discreţionar, la aproximativ 1.000 lei/persoană, deşi obligaţia legală este de a se asigura un nivel de trai asemănător cu cel pe care martorul îl avea înainte de a intra în Program. În condiţiile în care unul dintre martori avea un venit de minim 10.000 USD, în mod evident discrepanţa între venitul anterior şi cel prezent este imensă. „Copiii martorului au fost mutaţi de la o grădiniţă particulară din Bucureşti, la o grădiniţă de stat din provincie, unde au fost marginalizaţi şi agresaţi fizic de ceilalţi copii. Nu s-a luat nicio măsură în sensul celor sesizate”, se mai arată în rechizitoriu.

Toate aceste acuzații nu au fost luate în seamă de instanță ca urmare a deciziei CCR care a dezincriminat abuzul în serviciu.

Adrian Bărăscu a fost reţinut, în 2015 de procurorii DNA, fiind acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, obţinere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, toate în formă continuată.