Linkuri accesibilitate

Bani pentru război ai Armatei Române, „uitați” într-un cont din 1983. CSAT nu știa de fonduri


Mandatul de arestare al generalului Iulian Gherghe a fost prelungit cu alte 30 de zile.

„Pușculița” conținea 1.267.000 de dolari din fondul de război, bani de care nu știa nici Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT). Generalul Gherghe, fostul nr. 2 în serviciul de informații al Armatei, acuzat că a pus mâna pe o parte din acești bani, stă în arest încă o lună.

Din documentele de la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) rezultă că de existența acelui cont bancar știau doar Marian Hapău, comandantul
Direcției Generală de Informații a Apărării (DGIA) și adjunctul său, Iulian Gherghe, cel acuzat de delapidare.

În urma clarificărilor de la Direcția Generală Juridică, în afară de inculpat și comandantul DGIA nu știa nimeni de cont, nici măcar CSAT. Există indicii că ne regăsim în fața unui cont vechi din 1983, rezultat în urma derulării unor activități de comerț exterior purtătoare de comisioane legale, reprezentând o sursă de venit pentru Direcția de Informații Militare, cont care nu are origine bugetară și nu poate fi asimilat fondurilor formate, angajate și utilizate conform clasificației bugetare indiferent dacă sunt cele publice sau cele operative aprobate de CSAT. În aceste condiții, apare absolut neclară amploarea presupusei activități infracționale a inculpatului, fiind necesară verificarea acestui cont din 1983 pînă în prezent, dar și dacă CSAT sau măcar ministrul apărării cunoștea despre existența sa”, se arată în documentele depuse la dosar, referitor la acel cont din care Iulian Gherghe ar fi sustras o parte din bani.

Magistrații mai susțin că „în mod cert, acest cont nu era gestionat de serviciul financiar contabil și implicit nu era supus controlului financiar contabil regulat”.

Generalul și pușca cu alice

Anchetatorii au făcut și o percheziție acasă la Gherghe, după ce s-a constatat că acesta a scos din cont 179.000 de dolari pentru a-și cumpăra un teren și o casă, folosind o stampilă cu semnătura șefului DGIA, Marian Hapău.

La percheziție a fost descoperită o armă cu alice, o lunetă și mai multe alice cu bile, ofițerul fiind cercetat și pentru nerespectarea regimului armelor. În urma verificării locuinței a mai fost descoperit un caiet de memorii al lui Gherghe. În aceste însemnări sunt trecute diverse întîmplări și fapte ale personalului DGIA.

În același timp, anchetatorii au decis să extindă urmărirea penală, fiind suspiciuni de săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, după ce au apărut neconcordanțe între declarațiile date de Gherghe și de șeful său direct, generalul Hapău. „Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază ca fiind neclar în acest moment modalitatea în care la nivelui DGIA s-a dispus confecționarea celor două stampile cu semnăturile directorului general, modalitatea de păstrare și utilizare a acestora”, se arată în dosarul instanței.

Caracterizările s-au întors împotriva sa

În apărarea sa, pentru a fi lăsat liber, Gherghe a depus o mulțime de caracterizări din partea „unor persoane onorabile din armată”. Ele au fost ignorate de judecatori pe motiv că „reprezintă o dovadă în plus a faptului că inculpatul nu ar fi trebuit să dezamăgească astfel de persoane cu reputația nepătată și ar fi trebuit să fie un exemplu pentru acestea”, se mai arată în document.

Pe 23 aprilie, instanța supremă a respins contestația formulată de Iulian Gherghe și a decis ca acesta să rămână în închisoare pentru încă 30 de zile, hotărârea fiind definitivă.

Europa Liberă a dezvăluit că, în urmă cu doi ani, adjunctul Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA), generalul Iulian-Cristian Gherghe, s-a deplasat la bancă cu mașina de serviciu condusă de șoferul instituției, banii fiind ridicați prin folosirea a două ștampile.

Investigația în acest caz a pornit în luna martie 2021, când directorul general al Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) și-a dat seamă că-i lipsesc 180.000 de dolari din cont și a informat Parchetul Militar despre acest caz.

Potrivit sursei citate, banii au fost ridicați de la bancă pe 27 noiembrie 2018, fiind retrași din conturile DGIA unde se regăseau sume de bani destinate pentru situații de criză și război. Banii au fost folosiți de generalul-maior cu două stele Iulian-Cristian Gherghea pentru cumpărărea unui teren și ridicarea unei case în Corbeanca. Audiat de procurorii militari, generalul nu a avut o explicație pentru faptul că a luat banii și nici nu a spus de ce i-a ținut aproape un an în seiful personal de la biroul instituției. După un an a cumpărat cu ei terenul și casa din Corbeanca.

După ce a început ancheta internă la DGIA, generalul a început să pună la loc banii, reușind să returneze aproximativ 80% din sumă, apoi s-a pensionat subit.

În 26 februarie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind trecerea în rezervă a general-maiorului cu două stele Iulian-Cristian Gherghe.

Inflație de generali pe timp de pace

După 1989, România a ridicat în grad aproximativ 1800 de generali activi sau în rezervă. Potrivit datelor obținute de timpolis.ro, din 1990 și până în urmă cu patru ani, MApN avea 1284 de generali dintre care 81 activi. Lor li se adaugă 315 generali din cadrul ministerului de Interne, 75 dintre ei fiind activi, ceilalți în rezervă. Serviciul de Informații Externe (SIE) avea în urmă cu patru ani 92 de generali, opt dintre ei fiind în activitate. Acestora li se adaugă generalii din SRI, serviciu care nu a precizat numărul generalilor. În total, cu excepția celor din SRI, România are 164 de generali activi.

Am comparat numărul de generali din Marea Britanie cu numărul de generali ai României și a reieșit că avem un număr dublu de ofițeri superiori raportat la efectivele celor două armate. În 2017, potrivit The Times, Marea Britanie avea 85 de generali de armată, după ce a redus numărul acestora cu 40 la sută în ultimii cinci ani. În 2016, România avea 81 de generali activi în cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN).

În 2020, potrivit globalfirepower.com, Marea Britanie avea 275.000 de militari activi și în rezervă și se situa pe locul 8 în lume privind puterea militară, în timp ce România avea 120.000 de militari activi și în rezervă, fiind pe locul 39 în clasamentul care analizează puterea militară a 138 de state din întreaga lume.

XS
SM
MD
LG