Intenția guvernului de a interzice cumulul pensiei cu salariu plătit de stat ar lăsa fără venituri importante personaje celebre ale vieții publice. Important este că, în cazul în care o asemenea măsură legislativă ar fi atacată la Curtea Constituțională, pronunțarea va veni din partea unor beneficiari ai acestor privilegii - cinci din cei nouă judecători CCR au și pensie specială, și salariu de la stat.
Nu doar judecători ai CCR sunt în această situație, ci și consilieri de la Curtea de Conturi, polițiști, militari și oameni din serviciile secrete, ultimele trei categorii fiind dintre cei care s-au pensionat la 40 de ani.
Șapte din nouă judecători CCR
Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu (propus de PSD). Dacă s-ar pune în practică o astfel de modificare, el ar trebui să aleagă între pensia de 27.000 de lei pe lună și indemnizația de la CCR, care se ridică la 24.000 de lei pe lună. Venitul său lunar actual este peste 50.000 lei.
În aceeași situație se află și colegul său Cristian Deliorga (propus de PSD). El va trebui să stabilească dacă rămâne doar cu pensia de 21.000 de lei pe lună ca fost magistrat sau va încasa în continuare și indemizația de 22.500 de lei pe lună de la Curtea Constituțională.
Alt pensionar al CCR este Marian Enache (propus de PSD). Cu o pensie de 26.700 de lei pe lună, el ar trebui să renunțe la indemnizația de 24.700 de lei de la CCR.
În aceeași situație se află fostul șef al DNA, Daniel Morar (numit de fostul președinte Traian Băsescu). El încasează 23.000 de lei salariu pe lună de la Curtea Constituțională și o pensie de 29.100 de lei pe lună.
Mona Pivniceru, alt judecător al CCR (propusă de USL) ar avea de ales între pensia lunară de 32.000 de lei și indemnizația de 23.500 de lei pe lună.
Fosta președintă a instanței supreme, Livia Stanciu (numită de președintele Iohannis), ar avea și ea de ales între 23.500 de lei pe lună salariu de la CCR și 37.000 de lei pensie.
Varga Atilla, un alt judecător constituțional pensionar, (propus de PSD) ar trebui să aleagă între indemnizația de 23.500 de lei de la CCR și pensia de 8.300 de lei pe lună.
În cazul în care o astfel de măsură ar ajunge să fie contestată de CCR, șapte din nouă judecători, așadar, ar fi vizați de decizie.
Curtea de Conturi abundă de pensionari
Altă categorie de funcționari care ar putea fi afectată de ordonanța de urgență pregătită de guvernul Orban ar fi angajații Curții de Conturi. Ilie Sârbu, fost ministru al Agriculturii și socrul lui Victor Ponta ar trebui să aleagă între două venituri din pensii în valoare totală de 11.900 de lei pe lună și 22.200 de lei salariul lunar de la Curtea de Conturi.
Și Dan Fîrțescu, consilier de conturi, are pensie de 8.100 de lei pe lună și un salariu de 23.500 de lei pe lună.
Lucian Negrea, consilier de conturi în aceeași instituție, are o pensie de 13.000 de lei pe lună și un salariu de 23.000 de lei pe lună.
Marta Aurora Pelea, consilier de conturi, ar avea și ea de ales între pensia de 7.500 de lei și salariul de 22.500 de lei pe lună, dacă se promulgă o astfel de lege. La fel, colegul ei Miron Nica, care ar trebui să decidă între pensia de 7.900 de lei și salariul de 23.000 de lei pe lună. De asemenea, Petru Lakatos are o pensie de 4.500 de lei și un salariu de la Curtea de Conturi de 23.000 de lei pe lună. Vasile Gherasim, și el consilier de conturi, va avea de ales între pensia de 3.000 de lei pe lună și salariul de 26.000 de lei.
Funcționari publici uitați prin ministere
Secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi, va trebui și el să aleagă între pensia 3.500 de lei și salariul de 6.600 de lei pe lună. În aceeași situație se află Constanța Pană, director al Unității de Coordonare Proiecte, din cadrul ministerul Dezvoltării Regionale. Ea ar avea de ales între pensia de 3.500 de lei și salariul de 9.500 de lei pe lună.
Un alt pensionar celebru, Cornelius Roșiianu, fost prezentator la TVR în regimul comunist, va trebui și el să renunțe la pensia de 6.500 de lei pe lună sau la salariul de 2.700 de lei, pe care-l primește de la Senatul României.
Mădălin Voicu, secretar de stat în ministerul Culturii, va trebui și el să aleagă între o pensie de 1.400 de lei și un salariu de 6.250 de lei pe lună.
Europa Liberă a arătat că, în ultima zi de mandat, Viorica Dăncilă l-a numit pe Constantin Ilie Aprodu în funcția de vicepreședinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Aprodu este pensionar de cel puțin 11 ani și a încasat anul trecut venituri de la stat de 100.000 de euro.
Nașul de cununie al uneia dintre fiicelel fostului ministru Petre Daea și fost secretar general al ministerului Agriculturii, Aprodu este un pensionar special al Ministerului Apărării. A primit anul trecut o pensie de 114.000 de lei, adică 9.500 de lei pe lună. Aprodu este pensionar cel puțin din 2008, de când sunt publice datele din declarațiile de avere. La ONPCSB, Aprodu are un salariu de bază lunar în valoare de 16.400 de lei.
Pensionarii de 40 de ani din MAI
Discuțiile privind eliminarea cumulului pensie-salariu de la stat au apărut în contextul valului de pensionări în jurul vârstei de 40 de ani, îndeosebi din Ministerul de Interne, tineri pensionari care s-au angajau apoi la cabinetele demnitarilor sau, la nivel local, aceştia au fost angajaţi la primării, la Instituţia prefectului, în instituţiile deconcentrate sau la consiliul judeţean. Presa a relatat mai multe astfel de cazuri care s-au înmulțit începând cu anul 2017.
Mass-media a prezentat cazul unui fost ofițer SRI din Iași care s-a pensionat de tânăr, puțin peste 40 de ani. După ce a obținut o pensie de 4200 de lei pe lună, Ciprian Sârghe s-a angajat ca inspector superior la compartimentul de Control Intern la Finanțele din Iași.
Pe mulți dintre foștii angajați ai ministerului de interne îi regăsim astăzi ca polițiști locali în subordinea primăriilor. Este și cazul unui angajat al Primăriei sectorului 4 care primește 5.000 de lei salariu ca funcționar public la care se adaugă pensia de 7.600 de lei de la MAI.
ămâne de văzut cum va fi aplicată această decizie, după ce Curtea Constituțională s-a contrazis flagrant pe această temă.
Potrivit deciziei nr. 375/2005 a CCR, „nici o dispoziție constituțională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiția ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toți cetățenii, iar eventualele diferențe de tratament între diversele categorii profesionale să aibă o rațiune licită.
Patru ani mai târziu, în 2009, aceeași Curtea Constituțională dă o decizie contrară și constată că, ordonanța de urgență emisă de guvernul Boc care avea fix acest obiect, interzicerea cumului pensiei cu salariu de la stat, este neconstituțională întrucât afectează dreptul la muncă și dreptul la pensie.