Uniunea Europeană susține Danemarca și Groenlanda. Liderii europeni cer vigilență, dar își doresc stabilizarea relațiilor cu SUA

Liderii europeni s-au reunit joi seara la Bruxelles într-un summit extraordinar menit să gestioneze cea mai recentă criză transatlantică, declanșată de amenințările președintelui american Donald Trump privind o posibilă preluare a Groenlandei. Deși tensiunile par să fi scăzut după ce Trump a renunțat la planurile sale, liderii reuniți la Bruxelles spun că Europa rămâne în alertă.

Criza a izbucnit când Donald Trump a amenințat că va prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom danez, chiar cu riscul utilizării forței militare. Mai mult, președintele american anunțase impunerea unor tarife vamale suplimentare de 10% pentru opt țări europene, inclusiv Germania, începând cu 1 februarie, după ce acestea au anunțat că susțin Danemarca și Groenlanda.

Miercuri seara, Donald Trump și-a schimbat brusc poziția și a anunțat la Davos că a renunțat la ambele amenințări. Trump a declarat că s-a convenit un cadru de acord cu secretarul general NATO, Mark Rutte, privind Groenlanda și regiunea arctică în ansamblu.

Detaliile acestui acord rămân însă neclare, iar premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a afirmat că nu știe exact ce s-a convenit.

Îți mai recomandăm Donald Trump exclude folosirea forței în Groenlanda și spune că renunță la tarifele împotriva țărilor europene

Răspuns ferm al Uniunii Europene

La finalul summitului, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că „Uniunea Europeană va continua să își apere interesele și se va proteja pe sine, statele membre, cetățenii și companiile sale împotriva oricărei forme de coerciție. Are puterea și instrumentele necesare pentru a face acest lucru și va acționa dacă și când va fi necesar”.

Costa a descris retragerea amenințărilor cu tarifele drept „pozitivă” și a solicitat aplicarea completă a acordului comercial negociat cu Washingtonul în vara anului trecut.

„Obiectivul rămâne stabilizarea efectivă a relațiilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite”, a mai spus liderul european.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că relațiile transatlantice au suferit cu siguranță o lovitură puternică în ultima săptămână.

„Primul an după revenirea lui Trump la putere ne-a învățat că aceste relații nu mai sunt la fel ca înainte. Din partea europeană, nu suntem dispuși să aruncăm la gunoi 80 de ani de relații bune și suntem pregătiți să muncim pentru asta”, a declarat Kallas.

Înainte ca Trump să renunțe la amenințări, Uniunea Europeană luase în calcul diverse măsuri de răspuns la o majorare a taxelor anunțată de SUA. Între acestea se afla și activarea instrumentului anti-coerciție al blocului, prin care accesul pe piața europeană poate fi restricționat sever.

Îți mai recomandăm Zelenski a certat UE la Davos: Europa adoră să discute despre viitor, dar evită să ia măsuri în prezent

De asemenea, fusese pregătită o listă de produse și servicii americane în valoare de 93 de miliarde de euro, inclusiv produse industriale și agricole precum motociclete, carne de vită, whisky și citrice, asupra cărora ar fi fost impuse tarife suplimentare. Această listă, elaborată anul trecut, fusese suspendată după încheierea acordului comercial din iulie, dar era gata să fie reactivată.

Președintele francez Emmanuel Macron a insistat că pregătirea pentru utilizarea acestor instrumente a jucat un rol în schimbarea de atitudine a lui Trump.

„Dacă Europa reacționează într-o manieră unitară și folosește instrumentele de care dispune, poate câștiga respect atunci când este amenințată. Rămânem extrem de vigilenți și pregătiți să utilizăm instrumentele la dispoziția noastră dacă ne vom regăsi din nou ținta unor amenințări”, a mai spus Emmanuel Macron.

Germania cere întărirea rezilienței europene

Cancelarul german, Friedrich Merz, a cărui țară figura pe lista țărilor sancționate de Trump prin tarife suplimentare pentru susținerea Danemarcei și Groenlandei, a salutat retragerea amenințărilor.

El a avertizat însă că „va trebui să întărim reziliența și robustețea Uniunii Europene. Componenta europeană a NATO trebuie să fie capabilă să se apere singură. În ciuda progreselor, suntem încă departe de a realiza tot ceea ce trebuie să realizăm”.

Merz a subliniat și necesitatea îmbunătățirii competitivității europene, un subiect care va fi abordat în detaliu la următorul summit extraordinar programat pentru 12 februarie la Maastricht.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că Uniunea Europeană nu s-a preocupat suficient de regiunea arctică.

„Am investit prea puțin colectiv în Arctica și în securitatea arctică. A venit momentul să intensificăm eforturile”, a spus von der Leyen.

Von der Leyen a anunțat că Comisia va prezenta în curând un pachet substanțial de investiții pentru Groenlanda, iar din 2028, sprijinul financiar al UE pentru insula semi-autonomă daneză va fi dublat în următorul buget al blocului.

De asemenea, Europa intenționează să investească în echipamente adaptate condițiilor arctice, inclusiv un spărgător de gheață european.

„Ar trebui să întărim aranjamentele noastre de securitate și apărare cu partenerii din regiune, precum Marea Britanie, Canada, Norvegia, Islanda și alții. Aceasta a devenit o necesitate geopolitică reală”, a mai declarat șefa executivului european.

Îți mai recomandăm SUA ar urma să reducă 200 de posturi în structuri de comandă NATO din Europa

Acordul comercial UE-SUA revine pe agenda

Parlamentul European suspendase ratificarea acordului comercial cu Statele Unite ca protest față de presiunile americane privind Groenlanda.

Acum, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a indicat că este probabilă reluarea lucrărilor de ratificare, având în vedere retragerea amenințărilor.

Liderii europeni au decis, de asemenea, prelungirea cu șase luni a suspendării tarifelor de reechilibrare ale Uniunii Europene față de importurile din Statele Unite, care ar fi expirat pe 6 februarie.

În timp ce majoritatea liderilor europeni au subliniat importanța relației cu Statele Unite, tonul a variat semnificativ de la un lider la altul.

Premierul polonez Donald Tusk, deși a recunoscut că SUA rămâne de departe cel mai important partener al Poloniei în materie de securitate, a avertizat că UE are nevoie de încredere și respect între toți partenerii, „nu dominație și cu siguranță nu coerciție”.

„Este important ca partenerii noștri de la Washington să înțeleagă diferența dintre dominație și leadership. Leadership-ul este acceptabil, coerciția nu este o metodă bună”, a declarat Donald Tusk.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat că UE are nevoie de încredere și respect între toți partenerii.

Președintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat, la rândul lui, că „eu încă tratez Statele Unite ca pe cel mai apropiat prieten al nostru”.

Premiera daneză Mette Frederiksen a declarat că este pregătită să discute despre cooperarea în materie de securitate în Groenlanda cu Statele Unite, atât timp cât suveranitatea țării sale este pe deplin respectată.

„Trebuie să cooperăm cu respect, fără să ne amenințăm unii pe alții”, a spus premierul danez.

Viziunea României asupra crizei

Președintele Nicușor Dan a declarat, la finalul summitului, că principalele teme de discuție au fost situația legată de Groenlanda, tarifele vamale, războaiele din Ucraina și Gaza, precum și inițiativa „Consiliul de Pace” inițiat de Donald Trump.

„Concluzia unanimă a fost de solidaritate cu Danemarca și Groenlanda și intenția Uniunii Europene, în coordonare cu NATO, de a investi pentru apărarea zonei arctice”, a explicat Dan.

Referitor la inițiativa „Consiliul de Pace” propusă de Trump, președintele român a precizat că la Consiliu s-a decis începerea unor negocieri între Uniunea Europeană și statele invitate, pe de o parte, și Statele Unite, pe de altă parte, pentru ca această coaliție să fie în concordanță cu angajamentele internaționale ale fiecărui stat, inclusiv Carta Organizației Națiunilor Unite.

Prim-ministrul Pedro Sánchez a declarat, după summit, că Spania nu se va alătura noului Consiliu de Pace.

„Apreciem invitația, dar refuzăm. Facem acest lucru, în principal și fundamental, de dragul coerenței”, a spus Sánchez, adăugând că decizia este în concordanță „cu ordinea multilaterală, sistemul Națiunilor Unite și cu dreptul internațional”.

Premierul spaniol a atras totuși atenția că organismul „nu a inclus Autoritatea Palestiniană”.

Până acum, Ungaria și Bulgaria sunt singurele țări din UE care au aderat la inițiativa președintelui american Donald Trump.

Îți mai recomandăm Președintele Trump a lansat oficial Consiliul de Pace, despre care spune că va fi o organizație de gestionare a conflictelor globale

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.