Trump avertizează conducătorii Venezuelei că trebuie „să coopereze” sau vor plăti „un preț foarte mare”

Președintele SUA Donald Trump, directorul CIA John Ratcliffe (în centru) și șeful apărării Pete Hegseth urmăresc atacul american din Venezuela, care a dus la capturarea președintelui Nicolas Maduro.

Pe scurt

  • Pe 3-4 ianuarie 2026, forțele americane l-au capturat președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune militară de amploare.
  • Donald Trump a lăudat operațiunea și a avertizat-o pe președinta interimară Delcy Rodríguez că va plăti un „preț foarte mare” dacă nu cooperează cu Washingtonul.
  • Acțiunea SUA a fost condamnată de Rusia, Iran, Cuba, ONU și unii aliați europeni. În schimb, a fost salutată de diaspora venezueleană și țări precum Italia, Ucraina sau Macedonia de Nord.
  • UE (cu excepția Ungariei) și lideri europeni au cerut reținere și o tranziție democratică pașnică.

În timp ce liderul venezuelean capturat de SUA, Nicolas Maduro, se află într-o închisoare americană, președintele Donald Trump a avertizat conducătorii regimului autoritar din țara sud-americană că „vor plăti un preț foarte mare” dacă nu „cooperează” cu Washingtonul.

Într-un interviu publicat pe 4 ianuarie în The Atlantic, Donald Trump a avertizat-o pe președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, că „dacă nu face ceea ce este corect, va plăti un preț foarte mare, probabil mai mare decât Maduro”.

Stângista Rodriguez, fostă vicepreședintă a lui Maduro înainte de a fi numită președinte interimar pe 4 ianuarie, a numit acțiunea SUA o încălcare a Cartei ONU și a jurat că „nu vom mai fi niciodată sclavi”.

Nicolas Maduro, președintele Venezuelei, se află începând de duminică, 4 ianuarie, într-o închisoare din SUA după ce a fost transportat la New York în urma capturării sale de către forțele american. Acțiunea a fost condamnată de Iran, Rusia și alți aliați ai țării sud-americane, dar salutată de venezuelenii care trăiesc în exil.

Maduro, încătușat și încălțat cu sandale, a fost mai întâi escortat de agenții federali printr-o unitate a Administrației pentru Combaterea Drogurilor din SUA din New York pentru a fi procesat, apoi transportat la un centru de detenție de înaltă securitate din Brooklyn.

Un videoclip postat de Fox News pe rețelele sociale îl arată pe Maduro, în vârstă de 63 de ani, escortat de agenți federali și spunând reporterilor: „Noapte bună, La Mulți Ani!”.

El și soția sa – care a fost de asemenea capturată în timpul raidului – urmează să apară în instanță pe 5 ianuarie pentru a răspunde acuzațiilor legate de droguri.

Într-o conferință de presă, Trump a lăudat operațiunea militară din Venezuela, dar nu a oferit detalii despre acțiune. Un general american a declarat că 150 de aeronave americane au fost implicate în atac după luni de pregătiri.

Cifrele privind victimele nu au fost dezvăluite. Trump a spus că unii membri ai personalului american au fost răniți, dar se descurcă bine. Între timp, Cuba a declarat că 32 de membri ai forțelor sale de securitate au fost uciși în Venezuela în timpul atacului american.

Potrivit unor informații neconfirmate, după capturare, Maduro a fost dus la baza americană din Guantanamo Bay, Cuba, înainte de a fi transportat la baza aeriană Stewart Air National Guard din Orange County, New York.

SUA „vor conduce” Venezuela

Donald Trump a provocat neliniște atunci când a spus că Statele Unite vor „conduce” temporar țara sud-americană „până când vom putea realiza o tranziție sigură, adecvată și judicioasă”.

Nu a fost clar imediat ce a vrut să spună Trump prin „conducerea” țării de către Statele Unite.

El le-a spus reporterilor că „desemnează persoane” din cabinetul său să conducă în Venezuela, fără a oferi detalii.

Oficialii administrației americane, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, nu au oferit clarificări despre planul lui Trump.

Îți mai recomandăm Președintele Venezuelei, capturat și transportat în SUA. Donald Trump: Vom administra țara până când vom putea realiza o tranziție sigură

Rodriguez pare conciliantă

Curtea Supremă a Venezuelei a ordonat ca Rodriguez să preia rolul de președinte interimar al guvernului de stânga.

Principalii colaboratori ai lui Maduro par să fie încă la putere, inclusiv vicepreședinta Delcy Rodriguez.

Trump și-a exprimat inițial sprijinul pentru Rodriguez, spunând că „ea este dispusă să facă ceea ce considerăm necesar pentru a face Venezuela din nou măreață”.

Rodriguez – susținută de armata venezueleană - a părut inițial sfidătoare, numindu-l pe Maduro „singurul președinte” al țării, etichetând lovitura americană drept „o pată teribilă” asupra relațiilor dintre cele două țări.

După ce Trump a semnalat că este pregătit să desfășoare un al doilea val de acțiuni militare în Venezuela, dacă va fi necesar, Rodriguez a devenit mai conciliantă.

Ea a scris pe rețelele sociale la începutul zilei de 5 ianuarie că autoritățile de la Caracas doresc o relație „echilibrată și respectuoasă” cu Washingtonul

„Adresăm o invitație către guvernul SUA de a lucra împreună la o agendă de cooperare orientată spre dezvoltarea comună”, a scris ea.

Delcy Rodriguez, vicepreședinta Venezuelei.

Atacurile SUA în Venezuela și capturarea lui Maduro au fost condamnate cu fermitate de unii dintre aliații Caracasului, precum și de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care a declarat că acțiunea militară a SUA creează un „precedent periculos”.

Agențiile de știri au citat surse care au afirmat că Consiliul de Securitate al ONU se va reuni pe 5 ianuarie, la ora 10:00, pentru a discuta operațiunea SUA. Columbia, susținută de Rusia și China, a solicitat această sesiune, au declarat diplomații.

De asemenea, este pusă sub semnul întrebării situația figurilor opoziției din Venezuela, conduse de Maria Corina Machado, susținută de SUA, care a câștigat anul trecut Premiul Nobel pentru Pace. Ea a scris pe rețelele de socializare că „a sosit ora libertății”.

Venezuelenii care trăiesc în Columbia sărbătoresc după atacul SUA pentru capturarea lui Nicolas Maduro, 3 ianuarie 2025.

Rusia și Iran, aliați ai Caracasului, condamnă acțiunea

Moscova, care menține relații strânse cu Venezuela, s-a declarat extrem de îngrijorată de informațiile potrivit cărora Maduro și soția sa au fost îndepărtați cu forța din țară și a îndemnat Statele Unite să îi elibereze.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, care are un istoric de replici amenințătoare cu Donald Trump, a scris pe X că loviturile SUA asupra Venezuelei nu au nicio legătură cu eforturile de combatere a traficului de droguri, adăugând că se îndoiește că Washingtonul ar putea „conduce Venezuela de la distanță”.

Unii critici ai Kremlinului îl consideră pe Medvedev – în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei – un politician extremist cu declarații iresponsabile, în timp ce alții spun că punctele lui de vedere reflectă gândirea multor factori de decizie ruși de rang înalt.

Iranul, un alt aliat cheie al Venezuelei, a condamnat intervenția militară a SUA, potrivit postului de televiziune iranian Press TV.

Teheranul a afirmat că acțiunea a încălcat suveranitatea și integritatea teritorială a Venezuelei, precum și Carta ONU.

Președintele sârb Aleksandar Vucić, care recent l-a numit pe Maduro „un mare prieten al Serbiei”, a declarat pe 3 ianuarie că este „clar” că ordinea juridică internațională și Carta ONU „nu funcționează”.

„Lumea este dominată de legea forței, legea celor mai puternici, și acesta este singurul principiu al politicii moderne care există astăzi în lume”, a declarat Vucic într-o ședință a Consiliului Național de Securitate la Belgrad.

Un venezuelean care locuiește în Chile sărbătorește capturarea lui Maduro în orașul Santiago, pe 3 ianuarie 2026.

Între timp, capturarea lui Maduro a dus la manifestații de bucurie pe străzile orașelor din America Latină și din Spania, unde venezuelenii s-au adunat ca urmare a anunțului venit pe 3 ianuarie.

„Suntem liberi. Suntem cu toții fericiți că dictatura a căzut și că avem o țară liberă”, a declarat Khaty Yanez, o venezueleană din Santiago care a petrecut șapte ani în Chile, potrivit Reuters.

În capitala Peru, Lima, migranta Milagros Ortega, ai cărei părinți se află încă în Venezuela, a declarat că speră să se întoarcă.

„Să știu că tatăl meu a trăit să vadă căderea lui Nicolas Maduro este foarte emoționant. Aș vrea să-i văd fața”, a spus ea.

Unii aliați occidentali sunt precauți

Mulți dintre aliații Washingtonului, deși nu și-au exprimat simpatia față de Maduro sau regimul său, au avertizat asupra necesității respectării dreptului internațional.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că „îl considerăm pe Maduro un președinte ilegitim și nu vărsăm lacrimi pentru sfârșitul regimului său”, adăugând: „Am reiterat sprijinul meu pentru dreptul internațional în această dimineață”.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că „poporul venezuelean s-a eliberat astăzi de dictatura lui Nicolas Maduro și nu poate decât să se bucure”.

„Tranziția care urmează trebuie să fie pașnică, democratică și respectuoasă față de voința poporului venezuelean. Ne dorim ca președintele Edmundo González Urrutia, ales în 2024, să poată asigura rapid această tranziție”, a adăugat el.

Însă, ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a afirmat că, deși Maduro „a încălcat grav” drepturile venezuelenilor, criza din Venezuela nu poate fi rezolvată de actori externi și că SUA au subminat dreptul internațional.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Maduro „și-a condus țara la ruină”, dar a calificat acțiunea SUA ca fiind „complexă” din punct de vedere juridic.

Cu toate acestea, prim-ministrul italian de extremă dreapta Giorgia Meloni, un aliat al lui Trump, a calificat acțiunea SUA drept „legitimă” și „defensivă”.

Reacții ale oficialilor români

Prim-ministrul României

Poziția României cu privire la situația din Venezuela va fi în linie cu poziția Uniunii Europene, a declarat sâmbătă seară premierul Ilie Bolojan.

El și-a exprimat speranța că se va găsi o formulă de tranziție către un regim democratic în Venezuela.

„Chiar dacă este o distanță destul de mare de România, ca țară ne uităm cu atenție la ceea ce se întâmplă în America de Sud, în Venezuela, o țară a cărei conducere nu a fost recunoscută de comunitatea internațională și nici de România, în urma alegerilor care au fost apreciate ca fiind falsificate anul trecut”, a spus Ilie Bolojan, la Digi24.

Premierul a adăugat că România nu are ambasadă în Caracas, iar „puținii cetățeni români” din Venezuela pot primi ajutor în caz de nevoie de la reprezentanța Uniunii Europene. Însă, deocamdată nu sunt informații că sunt cetățeni români în dificultate.

Ministrul de Externe

Ministrul de Externe al României, Oana Ţoiu, a declarat sâmbătă că a discutat cu partenerii din Uniunea Europeană pentru alinierea privind o declaraţie comună în pregătirea Consiliului de Securitate ONU din 5 ianuarie în ceea ce priveşte situaţia din Venezuela.

„Ne pronunţăm pentru reţinere şi responsabilitate din partea autorităţilor şi susţinem iniţierea în cel mai scurt timp posibil de demersuri pentru revenirea la democraţie, un deziderat constant exprimat de cetăţenii venezueleni”, a spus Ţoiu.

„Decizia de a-l aduce pe Nicolas Maduro în faţa justiţiei poate opri creşterea flagelului traficului de droguri, poate reda venezuelenilor şansa la un viitor bun în prosperitate, dar este şi o decizie care ne aduce la masa discuţiilor diplomatice pentru a reafirma şi a proteja regulile internaţionale”, a completat ministrul român de Externe.

Ambasadorul României la Washington

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a declarat sâmbătă seară că susţine intervenţia Statelor Unite ale Americii în Venezuela, deoarece a fost vorba despre un sprijin legitim pentru cetăţenii care cer alegeri, drepturi şi libertate împotriva unui regim tiranic.

„Când un regim îşi ţine poporul ostatic prin frică, foame şi represiune, nu mai vorbim despre «politică», ci despre dreptul oamenilor la libertate”, a completat el.

Alte țări, precum Ucraina, Macedonia de Nord, Albania și Kosovo, au declarat după atacuri că susțin ferm Washingtonul și cea mai directă intervenție a acestuia în America Latină de la invazia din Panama din 1989.

„Salut anunțul [lui Trump] că Nicolas Maduro a fost arestat și va fi judecat. Suntem alături de Statele Unite și de poporul venezuelean în lupta pentru libertate și democrație”, a declarat ministrul de externe al Macedoniei de Nord, Timco Mucunski, pe rețelele de socializare.

Țările Uniunii Europene, cu excepția Ungariei, au cerut tuturor părților din Venezuela să dea dovadă de reținere, spunând că respectul pentru voința poporului venezuelean este esențial pentru restaurarea democrației.

„Uniunea Europeană face apel la calm și reținere din partea tuturor actorilor, pentru a evita escaladarea și pentru a asigura o soluție pașnică a crizei”, se arată în declarația comună a celor 26 de țări.

Acțiunea militară a SUA vine după luni de presiuni economice și militare crescânde din partea Washingtonului asupra țării sud-americane, inclusiv interceptarea petrolierelor venezuelene și uciderea a zeci de persoane în atacuri asupra unor ambarcațiuni din apropierea apelor sale teritoriale, care se presupune că transportau droguri.

Washingtonul a contestat, de asemenea, legitimitatea lui Maduro ca președinte, deoarece acesta a fost succesorul ales de Hugo Chavez în 2013, indicând alegerile succesive pe care opoziția și alții le-au considerat trucate în favoarea sa.

Îți mai recomandăm Petrolierul confiscat de SUA în largul Venezuelei făcea parte din flota fantomă iraniană
Articolul include relatări ale agențiilor Reuters, AFP și News.ro.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.