Viața elevilor ucraineni în România: „Atât timp cât nu le trec bombe pe deasupra capului, sunt în siguranță”

Your browser doesn’t support HTML5

Viața elevilor ucraineni în România: „Atât timp cât nu le trec bombe pe deasupra capului sunt în siguranță”

În fiecare zi, peste 250 de elevi ucraineni, cu vârste între 7 și 12 ani, merg la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Capitală pentru a participa la cursurile ținute în limba ucraineană de profesorii din Ucraina, refugiați la București.

La opt luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, sute de elevi ucraineni fac școală în România.

Ministerul Educației le permite elevilor din Ucraina să se înmatriculeze în școlile românești, cu condiția să știe limba română. Cei care nu știu românește pot participa ca audienți, adică merg la cursuri fără a fi și evaluați.

Soluția pentru cei care nu știu românește a fost ca profesorii lor să organizeze hub-uri educaționale, în care elevii învață după programa ucraineană, găzduite de școlile românești.

Un astfel de „hub” este la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Capitală, unde cursurile pentru elevii ucraineni au loc numai după-amiaza, de la ora 15, pentru că atunci sunt libere clasele.

Cei mai mulți dintre elevi vin singuri la școală.

Profesoara Anastasia Konovalova, coordonatoarea hub-urilor pentru elevii ucraineni din București, ne spune că „atâta vreme cât nu au bombe deasupra capului, ei pot veni singuri la școală”, mai ales că multe dintre mămicile cu care au ajuns în România lucrează.

„Mă simt de parcă aș fi cu adevărat acasă, în orașul meu. Nu mă simt de parcă aș fi o străină”

Sunt și unii părinți care încă nu îndrăznesc să îi lase singuri pe cei mici pe străzile din București.

Este și cazul Nataliei, refugiată din Donețk, care vine zilnic cu fiica ei de 7 ani. Pentru ea și fiica ei cel mai greu li se pare învățarea limbii române.

Natalia, mama unei eleve ucrainene

„Mi se pare mai grea decât engleza, nu știu de ce, poate pentru că engleză am învățat la școală. Dar ce îmi place în România este atmosfera. Oamenii au fost și sunt foarte prietenoși cu mine, au încercat să ajute în orice situație, chiar dacă nu știu limba engleză, dar vorbim prin semne sau cu google translate”, a spus Natalia.

O altă mămică care vine zilnic la școală este Elena, refugiată din Odesa, pentru care faptul că își poate aduce fetița la școală să învețe în limba ucraineană e cel mai bun lucru.

„Înainte de război, românii și ucrainenii erau vecini, dar nu știam nimic unii despre ceilalți. Înainte să vin în România nu mă așteptam să găsesc oameni așa prietenoși, care să ne înțeleagă cu adevărat. Și uneori mă simt de parcă aș fi cu adevărat acasă, în orașul meu. Nu mă simt de parcă aș fi o străină”, a spus Elena.

Elena vine zilnic să își aducă fetița la școală

Ea se roagă în fiecare dimineață să se termine mai repede războiul. „Suntem bineveniți în România, suntem găzduiți aici, dar ne dorim să ne întoarcem acasă”, a mai spus Elena.

După amiaza, holurile de la Colegiul „Mihai Viteazul” răsună de glasurile copiilor din Ucraina, care se joacă și aleargă în pauze.

Elevii ucraineni fac școală în două ture, dimineața în sistem online cu profesori din țara lor, iar după amiază vin la liceu unde fac ore de ucraineană, matematică și română.

Învățarea limbii române este o provocare și pentru că nu există profesori formați să predea română unor ucraineni. Copiii de la „Mihai Viteazul” fac română cu profesorii lor din comunitatea românească din Ucraina, refugiați și ei la București.

Elev: „Vreau să merg la Odesa, îmi e dor de tata”

Bogdana este din Odesa, elevă în clasa I, și a început să înțeleagă limba română.

„Îmi place mult pentru că merg la școală împreună cu copiii ucraineni”, spune fetița.

Colegul ei, Denis, este din din Nikolaev și spune că îi place în România, unde și-a făcut și câțiva prieteni. „Înțeleg puțin limba română și îmi plac copiii români”, spune Denis.

Denis, elev în clasa I

Și lui Vlad îi place la școală, dar când îl întrebăm dacă îi place în România răspunde că nu. „Vreau să merg la Odesa, îmi e dor de tata”, spune Vlad.

Profesoara Miroslava îi înțelege cel mai bine pe copii. De multe ori, copiii îi spun ei temerile sau problemele lor, mai degrabă decât mamelor cu care au venit. „Îmi e greu să vorbesc cu ei despre război, dar sper ca războiul să se termine foarte curând”, spune Miroslava.

Profesorii ucraineni, plătiți de ONG-uri

Când au organizat pentru prima dată cursuri pentru elevii ucraineni, profesorii ucraineni nu erau plătiți în vreun fel. Acum primesc salarii de la mai multe organizații neguvernamentale care îi ajută.

Anastasia Konovalova, coordonatoarea hub-ului educațional de la Colegiul „Mihai Viteazul” spune că acesta a fost un model replicat și în alte școli, iar în prezent există 13 astfel de „școli” cu predare în limba ucraineană.

Profesoara spune că elevii ucraineni învață și limba română, dar principala problemă este că nu există profesori care să poată preda limba română ca limbă străină copiilor.

„Ministerul Educației face eforturi să creze aceste cursuri de limba română pentru copii, ca a doua limbă străină. Nu existau înainte, pentru că nu exista o cerere mare. Acum elevii învață româna cu ajutorul profesorilor de aici, dar și cu ajutorul profesorilor din comunitatea românească din Ucraina care au venit aici și sunt refugiați”, a declarat Anastasia Konovalova pentru Europa Liberă.

Anastasia Konovalova coordonează trei huburi educaționale în București și îi implică pe elevii ucraineni în cât mai multe activități alături de cei români.

Profesoară: Vrem să fim de folos în societatea care ne ajută

Profesoara se străduiește să îi integreze pe copiii ucraineni în societate prin organizarea cât mai multor proiecte și activități în comun cu școlile românești.

„Nu vrem ca ei să fie segregați, vrem să fie parte din societate. Desigur că ne dorim să ne întoarcem în Ucraina foarte curând, dar cât timp suntem aici vrem să fim de folos în societatea care ne ajută, pentru că nu putem fi musafiri pentru totdeauna. Dacă ai un musafir care nu face nimic, n-o să-ți mai placă musafirul”, mai spune profesoara.

Elevii de la Colegiul Mihai Viteazul din București îi implică adesea pe colegii ucraineni în activitățile lor.

Elevii ucraineni învață după-amiaza în sălile de curs de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Capitală

Au făcut niște activități ecologice în comun, au lucrat la plantat flori. Cei din echipele de robotică i-au luat la niște competiții ale lor. Și acum ne gândim să facem un spectacol cu donații în jucării, rechizite, ce au ei nevoie de Crăciun”, a spus Liliana Zaschievici, directoarea de la Colegiul „Mihai Viteazul”.

Potrivit datelor de la Ministerul Educației, până pe 4 noiembrie 2022 erau înscriși ca audienți 2.871 de copii ucraineni, dintre care 947 preșcolari și 1897 elevi.

În România, peste 2800 de elevi din Ucraina sunt încriși ca audienți

Când se înscriu ca audienți, elevii din Ucraina nu primesc note și nu dau examene.

Cei care sunt înmatriculați în școlile românești și învață în limba română sunt în număr de 795, dintre care 261 preșcolari și 534 elevi.

Îți mai recomandăm „Cel mai greu a fost să nu muncesc!” Mărturii ale ucrainenilor care au rămas în România