La alegerile de duminică, 29 septembrie, la care au participat trei sferturi dintre austriecii cu drept de vot, Partidul Austriac al Libertății (FPO) a obținut 29,2% dintre voturi, cu mult înaintea conservatorilor conduși de Karl Nehammer, OVP, care au câștigat doar 26,5% dintre voturi.
Liderii extremiști din Europa l-au felicitat pe Kickl pentru victoria de duminică. Printre ei: Alice Weidel, lidera AfD din Germania, Geert Wilders din Olanda, Marine le Pen din Franța și italianul Matteo Salvini. Premierul Ungariei, Viktor Orban, un model declarat pentru liderul FPO, l-a felicitat pentru „victoria istorică”.
Și la alegerile europene din iunie, FPO a luat primul loc, cu peste 25 de procente.
„Rezultatele de azi nu ar putea fi mai clare”, a declarat Kickl duminică, într-o apariție televizată.
Temele centrale care au propulsat extrema dreaptă
Platforma FPO este similară cu aceea a tuturor partidelor de extremă dreapta din Europa: anti-migrație, anti-islam, anti-vaccin și anti-UE. Seamănă cu agenda celor care l-au și felicitat pe Kickl, dar are origini mult mai vechi decât multe dintre ele.
Partidul s-a format în anii ‘50, la scurt timp după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, și și-a atras oameni din rândul foștilor membri ai organizației naziste paramilitare SS (Schutzstaffel).
Herbet Kickl își salută susținătorii după anunțul rezultatelor, 29 septembrie. Brațul drept extins în semn de mulțumire este aproape de salutul nazist Sieg Heil, însă nu pare să fie o alegere conștientă din partea liderului FPO.
Austriecii au fost nemulțumiți de răspunsul guvernului lor la pandemia de Covid-19 și de criza care a lovit Europa în urma invaziei rusești din Ucraina. FPO le propune să cumpere în continuare gaz de la ruși și să blocheze fondurile europene pentru guvernul de la Kiev.
Însă tema cea mai importantă a fost migrația - nu doar cea economică, ci și a solicitanilor de azil. Austria a avut în 2022 mai multe solicitări de azil decât în vârful crizei refugiaților din 2015-2016, anume 112.272 de cereri. Politicienii FPO au legat aceast fapt de nemulțumirile economice ale austriecilor, de problemele sociale deja existente în țară și de nemulțumirea față de partidele istorice pentru a mobiliza votul a aproape o treime dintre locuitorii cu drept de vot, furând mai ales dintre alegătorii conservatorilor dar convingând și oameni care nu votau până acum să vină la urne.
Sloganul FPO pentru acesta alegeri a fost „Fortăreața Austria”: adică afară cu orice „străin nedorit”. Extremiștii vor să controleze mai mult granițele țării și să asigure „omogenitatea” țării, transmițând alegătorilor că imigranții sunt rădăcina problemelor cu care se confruntă ei: de la inflație și costul energiei, la criza locuințelor sau până și inundații.
Multe dintre aceste opinii reflectă un euroscepticism nemaiîntâlnit nici în perioada în care Brexitul și încălcarea statului de drept la Budapesta și Varșovia erau la ordinea de zi.
Motivul? Dorința multora dintre aceste partide de a sparge statul quo european, cu granițe deschise și contribuții financiare comune. Toate aceste partide vor să controleze mai de îndeaproape granițele și să dea afară migranții economici (mai ales pe cei din afara Europei, dar nu doar) și refugiații.
Armata austriacă, în veste portocalii, încearcă să oprească cu forța intrarea azilanților prin frontiera cu Slovenia, 29 octombrie 2015.
Alegătorii austrieci nu au părut preocupați nici de numărul imens de politicieni FPO condamnați în ultimii ani pentru zeci de infracțiuni, de la mită și fals în documente la abuzuri sexuale asupra minorilor și negarea Holocaustului. Nici de faptul că europarlamentarul Harold Valimsky, șeful de delegație al FPO la Bruxelles, a strâns bani la o conferință pe tema negării schimbărilor climatice în același timp cu inundațiile devastatoare care au afectat Austria.
Coaliții nesigure: Cu sau împotriva extremei drepte?
FPO are nevoie de unul sau doi parteneri pentru a crea un guvern majoritar, din moment ce ei controlează decât o treime din noul parlament de la Viena.
Conservatorii lui Nehammer s-au mai aliat în trecut cu FPO: partidul este „normal” pe scena politică din Austria, nefiind un fenomen-surpriză ca în alte țări. În 2000, OVP a fost primul partid din Europa Occidentală care s-a aliat cu un partid de extrema dreaptă pentru a forma o coaliție la guvernare. În 2017, FPO și OVP au mai fost în coaliție, însă aceasta s-a spart în 2019 după ce liderul de atunci al extremiștilor, Heinz-Christian Strache, a fost prins că făcea trafic de influență în favoarea unui presupus investitor rus.
În pragul acestor alegeri, Nehammer a spus că „există unele voci rezonabile” în rândul extremiștilor și că n-ar exclude complet o coaliție cu FPO - dar că nu ar lucra cu Herbert Kickl însuși, din cauza trecutului său conspiraționist (a sugerat în trecut oamenilor să ia medicamente pentru cai ca să combată Covidul). Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, ține de partidul Verzilor și se opune, la rândul lui, unui cancelar din partea extremiștilor.
Ce scenarii ar putea urma?
E posibil să urmeze un guvern asemănător cu cel al Olandei, unde a durat luni de zile să se formeze un guvern după alegerile câștigate de extremiști. Într-un final, s-a format o coaliție largă de forțe de dreapta, iar liderul extremiștilor, Geert Wilders, nu a obținut postul de prim-ministru.
Karl Nehammer spune că înfrângerea în alegerile de duminică a fost „amară".
Singurul partid care ar putea accepta o astfel de coaliție cu extremiștii sunt conservatorii lui Nehammer, pentru că toate celelalte partide au refuzat să colaboreze cu extremiștii, deși Kickl spune că „avem brațele deschise” pentru colaborarea cu oricine ar fi interesat. Nehammer însuși este anti-refugiați, iar politicile europene urmate de guvernul său au blocat intrarea deplină a României și Bulgariei în Spațiul Schengen.
O altă posibilitate ar fi ca OVP, social-democrații și eventual liberalii NEOS de pe locul patru să creeze o coaliție. Guvernul de până acum a fost o coaliție conservatori-verzi, deci nu ar fi nemaiîntâlnită o astfel de alianță.
Cine a pierdut cel mai mult în fața extremei drepte?
Partidele istorice, din establishment, au pierdut parțial din sprijinul acordat de până acum de către publicul care-i învinuiește pentru problemele de mai sus, puse toate pe seama imigrației. În Austria, de exemplu, partidul conservator al lui Karl Nehammer a pierdut 11% față de alegerile precedente, o pierdere despre care însuși cancelarul spune că e „amară”. Partidul e la conducerea țării neîntrerupt din 1987 încoace.
Însă mulți austrieci consideră OVP-ul a fi mai degrabă o mafie politică și economică, decât un partid. În frunte cu cancelarul Karl Nehammer, partidul exercită putere cu nemiluita în întreaga țară, scrie Politico, o imagine care ar părea cunoscută multor oameni din Europa de est și Balcani.
Mulți dintre alegătorii OVP s-au îndreptat de data aceasta spre FPO, deci colapsul fără precedent al conservatorilor semnalează radicalizarea multor austrieci. Mare parte din alegătorii FPO sunt și oameni care nu au votat la alegerile trecute, deziluzionați de partidele politice.
Față de alte țări europene, unde mulți dintre tineri și mai ales bărbații tind să susțină partidele de extremă dreapta, în Austria grupul cel mai pro-FPO sunt cei de 35-59 de ani, marginal mai multe femei decât bărbați.
Și social-democrații din Austria au înregistrat pierderi imense, înregistrând cel mai prost rezultat din istorie: doar 21%, în ciuda unui program electoral extensiv de ameliorare a diverselor probleme din țară care propunea inclusiv o săptămână de muncă de doar patru zile, prânzuri gratuite pentru elevi și 20 de miliarde de euro într-un fond de protecție a mediului pentru a combate schimbările climatice.
„Nu lăsați naziștii să conducă [țara, n.r] și niciodată să nu-i lăsați să mărșăluiască", transmit protestatarii antifasciști adunați în fața parlamentului de la Viena în seara de duminică, 29 septembrie.
Însă pierzătorii din întreaga Europă, atât în alegerile naționale, cât și în cele europene din iunie, au fost partidele verzi. În Austria, au obținut doar 8%, față de aproape 14 procente în alegerile din 2019. La alegerile europene din iunie, la nivelul întregii UE, Verzii au pierdut 17 locuri în Parlamentul European, în mare parte pentru că discursul public s-a mutat de la mediu, în ultimele alegeri din 2019, la securitate și chestiuni economice în 2024. Astfel, au scăzut de la al patrulea cel mai mare grup de la Bruxelles, la al șaselea, întrecuți de extremiști.
În țări precum Franța și Olanda, stânga s-a mobilizat împotriva extremiștilor, dar fără rezultat. În Franța, deși coaliția de stânga a ieșit pe primul loc, președintele Emmanuel Macron nu le-a permis să propună un guvern, numind în schimb un guvern de dreapta. În Olanda, alianța Verde-Stânga condusă de Frans Timmermans nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor, obținând doar locul doi.
În Germania, unde au fost loc alegeri în mai multe landuri, partidul de extremă dreapta AfD a câștigat alegerile în Thuringia - prima astfel de victorie de la finele celui de-al Doilea Război Mondial. În Brandenburg, social-democrații au câștigat alegerile la nici două procente distanță de AfD.
Legăturile cu nazismul
Este bine cunoscut faptul că FPO, care a mai intrat în coaliții la guvernare de câteva ori în ultimele decenii, are origini naziste. A trecut de-a lungul istoriei prin mai multe valuri de radicalizare și liberalizare, la mâna liderilor succesivi.
Herbert Kickl, care a studiat, dar nu a absovit facultăților de jurnalism și științe politice de la Universitatea din Viena, a avut, în ultimele decenii, mai multe discursuri xenofobe și antisemite. În 2018, pe când era ministru de Interne, a sugerat că e nevoie de infrastructură care să „concentreze” solicitanții de azil, iscând răspunsuri negative în public pentru că soluția sa aducea cu lagărele naziste de concentrare. Venirea lui Kickl la conducerea FPO a adus o creștere masivă în sondaje.
Imagine istorică: Trupele SS la distrugerea ghetoului evreiesc din Varșovia, în primăvara anului 1943.
Kickl, liderul FPO, a promis că, dacă va deveni premier, va folosi titlul Volkskanzler, folosit odinioară de Adolf Hitler. Cu o zi înaintea alegerilor, trei politicieni FPO au participat la o înmormântare a unui coleg de partid, susținător hitlerist, unde s-a cântat un cântec nazist.
Desigur, FPO nu este singurul partid extremist asociat cu ideile naziste. Membrii AfD, din Germania, fac adesea declarații pro-naziste și afișează steaguri caracteristice la mitinguri.
La începutul acestui an, revelațiile site-ului de investigații Correctiv au arătat că mai mulți membri AfD au participat la o întâlnire secretă în Austria, unde au discutat un „masterplan” de a deporta imigranții cu cetățenie germană dar „neasimilați” către Africa de Nord. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în Germania pentru a protesta față de planurile care aduceau cu cele ale naziștilor de a deporta evreii în Madagascar în 1940, înainte să cadă de acord asupra Soluției Finale de a-i extermina, la Conferința de la Wannsee din 1942.
Susținerea pentru Rusia
FPO dorește să oprească sancțiunile împotriva Rusiei și ajutoarele pentru Ucraina. În Austria, opinia publică tinde să respecte așa-zisa „neutralitate” geopolitică națională: o decizie luată în urma celui de-al Doilea Război Mondial, pentru a preveni implicarea țării în orice viitor conflict militar. Austria, așadar, este una dintre puținele țări europene care nu fac parte din NATO.
Naționalismul austriac, susținut de FPO, își are originile în naționalismul pan-germanic, care are o tentă anti-slavă și anti-rusă, conform Centrului European pentru Studiul Populismului. Tocmai de aceea este surprinzătoare apropierea FPO de Rusia - însă aceasta se explică prin faptul că extremiștii austrieci văd Kremlinul drept singurul bastion eficient împotriva liberalismului occidental. Deși și alte partide austriece au susținut colaborarea cu Rusia, FPO s-au apropiat ideologic de regimul de la Kremlin.
În 2016 la doi ani după ce Rusia a anexat ilegal Crimeea, FPO a semnat o declarație de prietenie cu Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin. Karin Kneissl, fosta nominalizare pentru postul de ministru de Externe din partea FPO în 2017, este însăși politiciana din faimoasa poză în care ea e îmbrăcată în port tradițional alături de Putin, unde dansau împreună la nunta ei din 2018. La mai bine de un an și jumătate de la începutul războiului, presa din Rusia a raportat că Kneissl s-a mutat la Sankt Petersburg, părăsind Austria declarându-se „refugiată politic”.
Karin Kneissl dansează la nunta ei cu Vladimir Putin. Austria, august 2018.
Nu este singurul partid extremist din Occident care face jocul Kremlinului. Cel mai cunoscut este exemplul Ungariei, unde premierul Viktor Orban este apropiat de Vladimir Putin și a încercat să oprească ajutoarele europene pentru Ucraina. În Franța, partidul lui Marine le Pen se opune sancțiunilor împotriva Rusiei și este „portavocea” Kremlinului, conform unui raport parlamentar din 2023, iar Kremlinul a salutat rezultatele bune ale partidului în alegerile din iulie.
Și în rândul nemților din AfD, rușii sunt prieteni (Der Spiegel numește AfD-ul lungul braț al Rusiei și Chinei), iar partidul își dorește mai mulți imigranți ruși în rândul lor. Europarlamentarul AfD Maximilian Krah este anchetat de autoritățile germane pentru că ar fi luat bani de la aceste guverne pentru munca sa la Bruxelles.
Singura care trage de partea Ucrainei este prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, care a vizitat de mai multe ori Kievul de la începutul războiului, deși tot ea a fost cea care a declarat la telefon unor farsori ruși că războiul din Ucraina „a obosit” toată Europa. Meloni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au semnat un pact de cooperare în domeniul securității, cu ocazia împlinirii a doi ani de la invazia rusească.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.