Viktor Orban ar fi trebuit să se prezinte miercuri, pe 18 septembrie, la Strasbourg, în fața europarlamentarilor pentru a le vorbi despre programul Ungariei pentru președinția Consiliului European. Acesta este un discurs obișnuit, ținut de liderul fiecărei țări la președinția Consiliului.
Ungaria a preluat pe 1 iulie președinția rotativă Consiliului European și va avea acest rol până la sfârșitul acestui an.
Însă Orban a anunțat, în ultimul moment, că va rămâne în țară pentru a gestiona răspunsul autorităților la inundațiile care au făcut ravagii în Ungaria și care au făcut victime în înteaga Europă centrală și de est, de la Chișinău la Viena.
„Din cauza condițiilor meteorologice extreme și a inundațiilor încă în curs de desfășurare din Ungaria, mi-am anulat toate obligațiile internaționale”, a anunțat Orban pe X (fostul Twitter), luni dimineață.
Budapesta se așteaptă la „inundațiile deceniului” și la un nivel record al Dunării: potrivit primarului capitalei maghiare, experții se așteaptă ca fluviul să ajungă în această săptămână până la 8,6 metri.
Inițial, Orban trebuia să țină acest discurs în ședința plenară din iulie, însă momentul a fost amânat din cauza controverselor politice de la acea vreme, în special întâlnirea cu președintele rus Vladimir Putin, numită de Parlamentul European drept oîncălcare a politicii externe comune a blocului de 27 de state. Această a doua amânare înseamnă că aleșii europeni nu vor avea oportunitatea de a-i pune întrebări liderului maghiar pe tema modului în care țara sa a coordonat Uniunea Europeană la nivel politic, în ultimele două luni și jumătate.
Pe agenda europarlamentarilor, tot pentru ziua de miercuri mai e programată și o dezbatere pe tema „cărților naționale”, care le-ar acorda vize rușilor și belarușilor, inclusiv cu posibilitatea de a deveni rezidenți permanenți ai Ungariei și, astfel, ai Uniunii Europene. Criticii spun că aceste vize le-ar permite accesul ușor spionilor și sabotorilor ruși în UE.
Inundațiile au făcut ravagii în întreaga regiune: Moldova, România, Ungaria, Cehia, Austria, Polonia, Germania, Cehia, Slovacia.
Încă dinaintea începerii mandatului, oficialii de la Bruxelles și din mai multe capitale europene s-au declarat îngrijorați de ce ar putea face țara condusă de guvernul despre care încă din 2022 au spus că nu mai este o democrație, ci o „autocrație electorală”.
În primele zile după ce Ungaria a preluat președinția rotativă a Consiliului European, premierul maghiar a făcut o serie de vizite controversate la liderii autocrați din jurul Europei.
Orban l-a vizitat mai întâi pe președintele rus, Vladimir Putin, apoi pe liderul chinez, Xi Jinping, și pe azerul Ilham Aliyev. Aceste vizite au fost prezentate ca fiind din partea liderului maghiar ca emisar al statelor europene, și nu în virtutea relațiilor bilaterale.
Autoritățile europene au reacționat negativ și au încercat să se dezică de aceste inițiative diplomatice ale liderului de la Budapesta.
Viktor Orban și Vladimir Putin la Kremlin, 5 iulie 2024.
Parlamentul European este reunit la Strasbourg în primul plen de după vacanța de vară, între 16 și 19 septembrie. Este a doua ocazie cu care se prezintă în plen noul Parlament European, în urma alegerilor europene din iunie. Plenul precedent, din iulie, a fost marcat de încercarea Dianei Șoșoacă de a întrerupe discursul unei alte eurodeputate.
Absența lui Orban nu este singura problemă apărută pe ultima sută de metri. Comisarul european din partea Franței, Thierry Breton, și-a dat demisia luni dimineață, forțând-o pe președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, să-i găsească un înlocuitor.
Doar câteva ore mai târziu, guvernul francez a prezentat deja o nouă propunere pentru funcția de comisar: Stephane Sejourne, fostul ministru al afacerilor Externe și Europene în guvernul lui Gabriel Attal.
Îți mai recomandăm Comisarul european Thierry Breton demisionează. Noua propunere a Franței: Stephane SejourneEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.