Începând cu 9 iulie, Ungaria a inclus cetățenii din Rusia și Belarus în așa-numitul Program Național de vize. Decizia îi ajută să obțină mai ușor permise de muncă de până la doi ani. Cum Ungaria face parte din Schengen & UE, posesorii acestor permise pot activa oriunde, inclusiv în Suedia sau Finlanda, noile state NATO. Sau în Norvegia sau Elveția, state Schengen, dar nu și ale Uniunii Europene.
De când Rusia lui Vladimir Putin a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2022, Ungaria a refuzat cu încăpățânare să se alăture eforturilor Uniunii Europene de a pedepsi și izola Moscova.
Acest comportament pare să fi fost confirmat pe deplin la începutul acestei săptămâni, când au apărut relatări de presă potrivit cărora cărora Budapesta a simplificat începând din 9 iulie intrarea în țară și implicit în spațiul Schengen, a unor cetățeni din Rusia și Belarus care ar fi luat parte la operațiuni ce țineau de invadarea Ucrainei.
Budapesta a replicat spunând că cei cărora le-a acordat permise de muncă Schengen sunt muncitori care trebuie să lucreze la o centrală nucleară în Ungaria, la construcția căreia contribuie și Rusia.
Însă puțini au fost convinși că e vorba despre o simplă extindere către Ungaria a schemei sale de vize. Mutarea a declanșat o dispută deschisă cu Bruxelles-ul.
Un politician european de rang înalt care a ținut să-și păstreze totuși anonimatul, a avertizat că extinderea programului național de vize al Ungariei ar putea duce la intrarea unui nou val de spioni ruși în Uniunea Europeană și restul statelor Schengen, după ce mulți au fost expulzați din capitalele europene în urma unor complicate operațiuni în materie de securitate națională.
De la începutul războiului Rusiei, Ungaria, condusă de premierul său naționalist-conservator, Viktor Orban, a blocat, diluat sau amânat pachetele de ajutor pentru Ucraina în valoare de multe zeci de milioane de euro.
Orban, criticat de mult timp pentru legăturile sale amicale cu Vladimir Putin, s-a confruntat cu un imens val de critici acum câteva săptămână, când a călătorit la Moscova ca să se întâlnească cu președintele rus după o oprire la Kiev, unde a avut o întrevedere cu Volodimir Zelenski.
Nici invocata „misiune de pace” despre care a vorbit Viktor Orban în apărarea sa, nu a convins.
Ungaria deține în prezent (1 iulie - 31 decembrie) președinția rotativă a Consiliului European, dar liderii Uniunii Europene, au precizat răspicat că Viktor Orban nu a avut mandat să reprezinte în călătoriile sale.
Premierul maghiar Viktor Orban s-a întâlnit la Kremlin cu președintele rus Vladimir Putin, la 5 iulie 2024, invocând „o misiune de pace”. Inițiativa, neaprobată de nimeni la nivelul Uniunii, i-a înfuriat pe liderii europeni.
Având în vedere că statele NATO și ale Uniunii Europene, consideră in corpore Rusia, „o amenințare” la adresa securității lor, Comisia Europeană a anunțat va contacta oficialii maghiari pentru a cere explicații cu privire la noul program de vize, „pentru a clarifica domeniul de aplicare al acestei scheme și a verifica el dacă se încadrează în regulile UE”, după cum a afirmat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, pentru Current Time, televiziunea online de limbă rusă, parte a RFE/RL.
Fără controale de securitate pentru ruși & bieloruși
Ce este însă atât de îngrijorător în decizia Budapestei? În primul rând, potrivit schemei de vize în discuție, autoritățile maghiare ar renunța în mare măsură la orice verificare a antecedentelor de securitate în privința rușii și bielorușilor .
„Motivele oficiale legate de centrala [nucleară] pot fi oarecum valabile. Dar ceea ce putem pune la îndoială este dacă acest artificiu legal chiar a fost necesar, dacă chiar era nevoie să fie excluși de la autorizațiile de securitate", a explicat Daniel Hegedus, un expert în Europa Centrală de la German Marshall Fund/ Washington, într-un comentariu pentru Europa Liberă.
Aceste îngrijorări în privința unei spărturi în securitatea regională au fost exprimate inclusiv de Manfred Weber, șeful Partidului Popular European (PPE) de centru-dreapta, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Charles Michel.
Copia scrisorii a fost publicată de Financial Times, pe 30 iulie. Noile reguli „îndoielnice” „creează lacune grave pentru activitățile de spionaj... permițând potențial un număr mare de ruși să intre în Ungaria cu o supraveghere minimă, ceea ce prezintă un risc grav pentru securitatea națională”, a spus Weber.
Într-o postare pe X tot din 30 iulie, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a respins ceea ce el a caracterizat drept „minciunile” lui Manfred Weber. El a calificat temerile exprimate drept „absurde și ipocrite, deoarece tocmai instituțiile de la Bruxelles... fac tot ce le stă în putere pentru a se asigura că Ungaria este forțată să-și demonteze sistemul strict de protecție a frontierelor și de azil, permițând sute de mii de imigranți ilegali să intre în țară și, prin urmare, în Uniunea Europeană”.
Zoltan Kovacs nu a răspuns însă direct problemelor ridicate de noul sistem de acordare a vizelor implementat de Ungaria.
Trebuie spus că noul sistem de vize rapid, fără controale de securitate sau alte restricții, pentru lucrătorii străini, nu privește doar Rusia și Belarus, ci șase alte state, majoritatea din Balcani.
Budapesta insistă că mulți dintre ruși și bieloruși vor fi angajați la construirea centralei nucleare Paks II din centrul Ungariei, complex ridicat împreună cu Rosatom, gigantul nuclear de stat al Rusiei.
Conform noilor reguli, la intrarea în Ungaria, cetățenii ruși vor intra și în UE și în zona Schengen fără control la frontieră, care include și Norvegia și Elveția, care nu sunt membre UE, dacă dețin o viză valabilă și nu au legături cu Rusia.
Regulile privind eliberarea permiselor de muncă sunt de competența fiecărui stat membru al UE și, în ciuda granițelor deschise ale spațiului Schengen, țărilor membre li se permite în continuare să interzică intrarea din mai multe motive, inclusiv interdicții anterioare de intrare sau dacă o persoană este considerată o amenințare la adresa securității publice sau a sănătății publice.
Rămâne însă de văzut cât de rapid s-ar putea face aceste verificări de vreme ce la intrarea inițială în spațiul Schengen/ UE, informații esențiale ar putea fi trecute cu vederea.
Stadiul construcției uzinei nucleare Paks II, în septembrie 2023.
Pe de altă parte, sancțiunile occidentale impuse ca răspuns la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a vizat inclusiv interdicția zborurilor companiilor aeriene deținute de Rusia în spațiul european, tocmai pentru a face mai dificilă călătoria cetățenilor ei în acest perimetru. Or, decizia Ungariei anulează aceste sancțiuni pentru un număr de cetățeni ruși.
Centrală nucleară cu experți ruși sau cât de bine se coordonează Rusia cu Ungaria
Alți critici ai Budapestei se întreabă dacă este nevoie de vreun know-how tehnic rusesc la centrala nucleară de la Paks, locație aflată în inima Ungariei.
În 2014, Viktor Orban și Vladimir Putin au semnat un acord ca să construiască încă două reactoare la Parks, dar proiectul a fost mult timp afectat de întârzieri.
Instalarea efectivă a tehnologiei nucleare - presupusele motive pentru care ar fi necesari experții ruși și bieloruși - nu este iminentă, în mare parte din cauza nerespectării de către Rosatom a cerințelor de siguranță ale UE, a explicat Andras Racz, expert rus la Universitatea Corvinus din Budapesta.
„Este complet de neînțeles de ce unui număr nespecificat de ruși ar trebui să le fie permis să intre pe piața muncii din Ungaria”, a declarat el pentru Serviciul Maghiar al Europei Libere. De ce acum?
Alții au remarcat că anunțul Budapestei a venit la scurt timp după ce Orban s-a întors de la Moscova, sugerând că ar fi posibil să fi fost finalizat chiar acolo de către Orban și Putin, înșiși.
Cu toate acestea, expertul Daniel Hegedus, de la German Marshall Fund/ Washington, bănuiește că înțelegerea a fost „în curs de negociere o perioadă de timp”.
„Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, se întâlnesc o dată la două luni. Deci, există un nivel înalt de coordonare între cele două guverne", explică Hegedus, adăugând că momentul anunțului nu este probabil o coincidență.
Ministrul maghiar de Externe Peter Szijjarto și omologul său rus, Serghei Lavrov, aici în 2022, se întâlnesc, după câte se pare, o dată la două luni.
„Ungaria care deține președinția UE, le oferă o oarecare protecție. Ei se pot descurca cu toate aceste provocări, deoarece alte țări sunt reticente în a lua măsuri împotriva Ungariei, deoarece deține președinția prin rotație. Ar crea un precedent dacă ar face-o”, a spus Hegedus.
Spionii ruși au revenit. Sunt ei mai puternici ca oricând?
Există și alte episoade în care Ungaria a fost suspectată că ar fi o ușă din spate pentru spionii ruși.
În urmă cu un an, Washingtonul a făcut presiuni ca Ungaria să se retragă de la Banca Internațională de Investiții, o instituție financiară controlată de Rusia.
Banca, care și-a mutat sediul la Budapesta de la Moscova în 2019, a fost mult timp privită cu suspiciune; personalul său rus avea imunitate diplomatică.
La scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, capitalele europene au expulzat aproximativ 600 dintre diplomații ruși. Despre aproximativ 400 se credea că a fi spioni.
„Ungaria este acum locomotiva celor care urăsc Uniunea Europeană și fac totul pentru a o distruge din interior. Răbdarea noastră se va termina mai devreme sau mai târziu", a declarat europarlamentarul lituanian și fost ministru al Apărării, Rasa Jukneviciene pentru Current Time pe 31 iulie.
Viktor Orban și Vladimir Putin, după convorbirea de la Kremlin, 5 iulie 2024.
O mare parte din activitatea de spionaj a Rusiei a revenit în Europa, o spune un raport din februarie 2024 al Royal United Services Institute, un think tank specializat în politici de apărare din Marea Britanie.
„Europenii aveau un sentiment de siguranță că spionii ruși nu mai erau acolo, iar capacitățile lor de acțiune au fost reduse semnificativ. Dar problema este că nu au fost. Ei sunt mai puternici ca niciodată”, susține Marina Miron, analist la King's College de la Londra.
Institutul pentru Studiul Războiului de Studii de Război declara același lucru pentru Vocea Americii în martie.
Și acum Ungaria ar putea fi pe cale să deschidă ușa pentru încă și mai mulți spioni ruși, a sugerat Daniel Hegedus de la Marshall Fund: „Nu ar trebui să fim naivi să credem că Rusia nu va folosi această pistă pentru a aduce agenți ruși de informații”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.