Problema maghiară reapare treptat în tonuri radicale. Președintele Klaus Iohannis în loc să spună că proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc este neconstituțional și că există în acest sens o Decizie a Curții Constituționale din 2011, îi acuză pe social-democrați că vor „să dea Ardealul ungurilor”. Proiectul a trecut tacit de Camera Deputaților și a fost respins miercuri de Senat. Între timp, reprezentanții UDMR au depus în numele unei organizații neguvernamentale o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru că „aduce grave atingeri dreptului la demnitate a minorității naționale maghiare din România” și pentru „instigare la ură”
Răspunsul prezidențial se suprapune cumva intenționat peste vechea prejudecată alimentată în perioada naționalist-comunistă despre revizionisumul ungar și așa zisă intenție a Budapestei de a pune mâna pe Transilvania. Firește, că Ungaria, o țară pe jumătate cât România n-ar avea niciun fel de pârghii în acest sens. Klaus Iohannis a mers chiar mai departe cu retorica salutându-l pe liderul PSD în maghiară „Jó napot, Ciolacu!” (bună ziua) „Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orbán, în schimbul acestei înțelegeri?”. S-ar subânțelege din acestă întrebare că președintele României știe despre un târg secret, pe care PSD l-ar fi făcut cu guvernul ungar pentru a trece Legea privind statutul Ținutului Secuiesc prin Parlament.
Chiar dacă ar fi așa, însă, toți liderii politici autohtoni sau maghiari știau dinainte că nenumăratele proiecte depuse de UDMR pe această temă sunt neconstituționale. Fruntașii maghiari din Transilvania au spus, totuși, mereu că obiectivele lor politice vor fi atinse doar prin mijloace legaliste. Există o tradiție istorică în Ardeal privind legalismul mișcărilor autonomiste, tradiție pe care au folosit-o și românii transilvăneni înainte de 1918.
Proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc a fost adoptat tacit de Camera Deputaților și prevede între altele că „limba maghiară are acelaşi statut ca limba oficială a statului” și că „toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiţii egale, în viaţa privată şi cea publică”. Reprezentanții UDMR care au conceput proiectul și-ar mai fi dorit ca regiunea să aibă drept de decizie asupra politicii regiunii. În fiecare mandat parlamentar apare cel puțin un proiect de acest fel, pe care UDMR încearcă să-l reia în proximitatea alegerilor pentru a mobiliza comunitatea maghiară și a reuși să atingă pragul minim de intrare în parlament de 5%, pe fondul scăderii demografice a vorbitorilor nativi de maghiară.
Senatoarea liberală Iulia Scântei ne-a spus că acest proiect nu a trecut de Camera Deputaților din „neglijență”, ci „o politică intenționată de favorizare din partea PSD”, fiindcă această inițiativă, care reia un proiect din 2018, plus cinci articole, a trecut de toate comisiile din Cameră și a primit toate avizele negative. Cu toate acestea, Statutul Autonomiei Ținutului Secuiesc a fost pus pe ordinea de zi la începutul lunii martie, amintește senatoarea PNL, adăugând că liderii politici de la vârful Camerei au făcut tot ce au putut pentru a amâna un vot și deci pentru ca proiectul să treacă tacit: „adoptarea tacită este o atitudine politică și dacă cineva se uită la Constituție și la acest proiect de lege, poate observa că Statutul Autonomiei Ținutului Secuiesc este o constituție paralelă”. Iulia Scântei spune că „tăcerea” Camerei în acest caz este îngrijorătoare, fiindcă proiectele care se legiferează trebuie să fie constituționale, potrivit legislației și mai ales ar trebui evitate astfel de inițiative care „dau apă la moară naționalismului”.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor a etichetat discursul prezidențial ca fiind „isterizat și nervos” cu un mesaj „violent și periculos”, tipic defunctului Partid România Mare. Liderul maghiar este de părere că „de la microfonul Cotroceniului se dezinformează grosolan şi se instigă împotriva maghiarilor” și că șeful statului trebuie să-și ceară scuze.
Klaus Iohannis a insistat că „marele PSD se luptă în birourile secrete din Parlament să dea Ardealul ungurilor". Această formula este socotită „instigatoare” fruntașii UDMR.