Parlamentul European votează noua Comisie Europeană, după negocieri politice intense

Rolul Comisiei Europene este esențial în funcționarea Uniunii Europene. Executivul vine cu propuneri legislative care sunt dezbătute și aprobate, respinse sau modificate de Parlamentul European. Odată ce și liderii statelor UE sau miniștrii din diferitele domenii își dau acordul la nivel politic, inițiativele devin legi europene.

Mai mult, Comisia este cea care urmărește și aplicarea legilor la nivelul UE și poate sancționa țările membre care nu se conformează.

În acest context, un comisar european este echivalentul la nivel comunitar al unui ministru dintr-un guvern național.

Fiecare țară are câte un comisar, iar cel al Germaniei este Ursula von der Leyen, președintele actual al Comisiei. Teoretic, comisarii nu ar trebui să reprezinte partinic propria țară.

De exemplu, dacă Luxemburgul va avea comisar pe agricultură, aceasta nu înseamnă că va primi automat mai multe fonduri de agricultură decât i s-au alocat sau orice altfel de tratament preferențial.

Bugetul Comisiei este controlat strict și de Parlamentul European.

Există portofolii mai importante și altele mai puțin importante, în funcție de prioritățile și atribuțiile instituțiilor europene.

Astfel, influența Comisiei Europene este puternică în domenii precum controlului pieței interne.

În schimb, în politici ce țin de educație, Comisia nu poate decât să suplimenteze eforturile țărilor, dar nu poate impune o anumită direcție statelor membre.

României i s-a oferit un post de vicepreședinte executiv, după ce Bucureștiul a dat curs solicitării Ursulei von der Leyen de a nominaliza o femeie, pentru a se păstra echilibrul de gen în cea mai importantă instituție executivă a UE.

Roxana Mînzatu a fost audiată de către europarlamentari din comisiile relevante portofoliului ei pe 12 noiembrie, la Bruxelles.

Este un rol important pentru România, însă portofoliul primit de Roxana Mînzatu (PSD) – „Oameni, competențe și pregătire” – a fost criticat de europarlamentarii PNL, care spun că nu este unul important. Alți politicieni români au spus însă că desemnarea Roxanei Mânzatu pentru acest post este rezultatul unei negocieri reușite a României cu Bruxellesul.

Împărțirea portofoliilor este influențată și de calitatea relațiilor dintre statele membre și autoritățile de la Bruxelles.

Spre exemplu, în mandatul trecut, Oliver Varhelyi a fost comisarul din partea Ungariei pentru extindere. Însă, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Bruxelles și Budapesta, lui Varhelyi i-a fost refuzat un nou mandat. El a primit, în schimb, portofoliului Sănătății.

Mai mult, în urma conflictului cu europarlamentarii pe tema drepturilor femeilor, lui Varhelyi i s-a scos din portofoliu atribuțiile legate de sănătatea reproductivă.

Acordul politic a venit greu

Aprobarea comisarilor a durat mai mult decât se anticipase și a pus în discuție chiar amânarea termenului la care noua Comisie ar trebui să preia mandatul, pe 1 decembrie. Întârzierea s-a datorat unui conflict politic între partidele moderate.

De asemenea, au existat controverse legate de cât de adecvat ar fi ca partidele extremiste din Parlamentul European, cu o pondere semnificativă în legislativ, să primească posturi de comisari.

În plus, inundațiile din Spania și responsabilitatea disputată între guvernul regional și cel național au dus la o dispută între formațiunile de centru-stânga și cele centru-dreapta spaniole.

Întregul grup PPE (Partidul Popularilor Europeni) s-a solidarizat cu colegii spanioli și au amenințat să blocheze nominalizarea social-democraților spanioli, Teresa Ribera, pentru funcția de vicepreședinte cu portofoliul tranziției juste și competitive.

Trei dintre comisarii pe tema cărora au fost blocate negocierile politice: Oliver Varhelyi, Raffaele Fitto și Teresa Ribera.

Alte două nominalizări, maghiarul Oliver Varhelyi și italianul Raffaele Fitto, i-au făcut pe centriști să se întrebe dacă sunt dispuși să rupă „cordonul sanitar” care a ținut până acum extremiștii la distanță de puterea executivă europeană.

Rezultatele fără precedent ale extremiștilor în alegerile europene din iunie au impus însă acceptarea lor în Comisie.

Sub semnul întrebării a fost și desemnarea propunerii României, Roxana Mînzatu, chestionată de europarlamentarii de centru-dreapta din PPE pe tema casei sale de la Brașov, pe care politiciana ar fi extins-o fără aprobările legale necesare.

Audierile s-au încheiat pe 12 noiembrie, dar acordul a fost atins doar o săptămână mai târziu. Într-un Parlament European mai fragmentat ca niciodată, grupurile politice au negociat de pe poziții dure pentru proprii candidați, amenințând să răstoarne complet negocierile în cazul în care nu obțineau rezultatul dorit.

Negocierile între social-democrați și popularii europeni au fost mediate și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, desemnată pentru un nou mandat după alegerile europene.

Grupul celor 26 de comisari, audiați la începutul lunii noiembrie, urmează să fie aprobat sau respins pe 27 noiembrie, în plenara de la Strasbourg. Este prima oară în ultimii 25 de ani când nicio propunere de comisar nu a fost respinsă până la acest punct al numirilor.

Singurul moment în care o comisie întreagă a fost înlăturată a fost în 1999: Comisia condusă de Jacques Santer a fost nevoită să-și dea demisia în masă, după ce pierduseră încrederea aleșilor europeni în urma unui scandal de corupție.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.