Xi Jinping și Vladimir Putin, uniți de opțiunea antiamericană. Beijingul are nevoie de o Rusie dependentă de China

Îmbrățișarea celor doi președinți nu a lăsat nicio umbră de îndoială în ce privește angajamentul Beijingului de a-și întări relația cu Rusia. O relație ce va fi patronată de China sub mai toate aspectele, cu Putin în rolul de „partener junior”, după cum a spus secretarul de presă al Casei Albe, John Kirby.

Cu toate acestea, Xi nu a făcut nicio mișcare directă pentru a sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, iar vizita nu a reușit să livreze unele dintre marile planuri pe care le sperase Moscova. Deocamdată.

Xi și Putin se erijează în făuritori de pace, dar „soluția politică” propusă de China, care a cerut o încetare a focului și discuții de pace, precum și disponibilitatea arătată de Putin, este una falsă din simplul motiv că nu există nicio referire la retragerea trupelor rusești din Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin l-a primit la Kremlin pe omologul său chinez, Xi Jinping, pe 21 martie 2023.

Mai mult, parcă pentru a contrazice aceste pretenții, chiar în timpul vizitei la Moscova a liderului chinez bombardamentele rusești au crescut în intensitate și s-au extins. Iar după ce Xi s-a întors la Beijing, declarațiile belicoase ale Rusiei au atins noi vîrfuri ale retoricii nucleare.

„Se pare că Occidentul luminat, condus de Washington, a decis în mod irevocabil să aducă omenirea la o linie periculoasă, dincolo de care se profilează tot mai clar un Armaghedon nuclear”, a declarat ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov.

Un important mesaj transmis de Xi Jinping și Vladimir Putin este cel referitor la viziunea comună asupra unei noi ordini mondiale, „ o lume multipolară”, sintagmă dragă ambilor, în fapt o aliniere împotriva Statelor Unite.

De fapt, pentru China în acest moment este esențial ca Rusia să-și mentină opțiunea antiamericană, de aceea Xi Jinping are nevoie de o Rusie care să nu fie nici învinsă, nici învingătoare, ci una „cu căciula în mână în fața Chinei”, spune pentru Europa Liberă profesorul de Relații Internaționale Valentin Naumescu.

„Cea mai bună soluție pentru China este o Rusie slăbită și dependentă de China, care-și menține stabilă opțiunea antiamericană și antioccidentală, dar care rămâne în picioare, nu se dezintegrează, nu face implozie, nu deschide calea spre un regim nou care, eventual, ar dori să se întoarcă cu fața spre Vest și rămâne un interlocutor comod și profitabil al Chinei în marea competiție strategică pentru supremație globală care va urma între China și Statele Unite”.

Xi, un pacemaker care joacă la două capete

Ambii lideri au cerut în declarația comună încetarea acțiunilor care „cresc tensiunile” și „prelungesc” războiul din Ucraina, solicitând NATO să „respecte suveranitatea, securitatea și interesele” altor țări. Nu este o retorică nouă aceasta de a arunca responsabilitatea asupra Occidentului, în special asupra Statelor Unite, care ar fi provocat războiul Ucrainei.

În acest context, e important de remarcat că Declarația comună nu recunoaște faptul că invadarea Ucrainei de către Rusia a fost sorgintea violentului război și a crizei umanitare declanșate de acesta.

China urmărește în ultima perioadă să se profileze ca un făuritor și intermediar de pace, în acest sens fiind și planul pus pe masă. Unul care a fost privit cu maximă reticență de Occident și președintele Volodimir Zelenski pentru că nu face nicio referire la o retragere a trupelor Moscovei, principala cerință a Ucrainei.

Vladimir Putin însuși ar putea să fie nemulțumit, pentru că anumite cerințe, precum „încetarea focului” de către ambele părți nu arată o poziționare fermă a Chinei de partea Rusiei, așa cum și-ar fi dorit.

Dar, a spus Putin, „multe dintre prevederi” ar putea fi „luate drept bază” pentru o reglementare pașnică în Ucraina, atunci „când Occidentul și Kievul sunt pregătite pentru aceasta”.

Strategia lui Xi Jinping ar putea să nu fie pe placul lui Putin- al cărui război durează de peste un an de zile fără să-și fi atins niciunul dintre obiective- și pentru că ea îngheață câștigurile teritoriale ale Rusiei. Nu este clar dacă anexarea ilegală a celor patru provincii ucrainene este considerată un astfel de „câștig” sau se referă la cele de pe front, mult mai reduse și neclare.

Dar dacă, totuși, planul lui Xi Jinping reușește, atunci Rusia va deveni dependentă de China și chiar, la un moment dat ar putea să-i întoarcă ajutorul, spune pentru Europa Liberă profesorul de Relații Internaționale, Valentin Naumescu.

„Dacă acest compromis pe care îl propune China reușește, iar China izbutește cumva să salveze onoarea regimului Putin printr-o soluție care să nu însemne prăbușirea Rusiei, atunci Rusia va deveni dependentă de China și va fi o Rusie slăbită, furnizor de resurse ieftine pentru China, o piață pentru produsele ieftine și de calitate mai slabă chinezești. Poate fi și un furnizor de armament în condițiile în care nu excludem apariția unor conflicte chiar mai dure în Asia, în Indo-Pacific, și atunci s-ar putea ca Rusia să fie cea care va trebui să întoarcă ajutorul Chinei”, declară Naumescu.

Președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping își strâng mâinile în timpul întâlnirii de la Kremlin, 20 martie 2023.

Oricum, vreme de câteva zile nu se va ști dacă se va deschide cu adevărat calea spre niște adevărate negocieri de pace. Lucrurile ar putea deveni mai clare după discuția ce urmează a avea loc între Xi Jinping și președintele Volodimir Zelenski. Dar o asemenea perspectivă pare puțin probabilă în acest moment.

Marți, Zelenski a spus că o încetare a focului va „îngheța” pur și simplu conflictul, dând Rusiei timp să „se pregătească și să se întoarcă din nou cu singura ei dorință, dorința liderului lor – adică să ne ocupe țara”.

Noua ordine mondială și poziționarea împotriva SUA

Potrivit analiștilor occidentali, scopul real al întâlnirii dintre Xi și Putin nu a fost dorința sau interesul de a rezolva conflictul din Ucraina, ci acela de a se poziționa împotriva Statelor Unite și a vorbi despre o nouă ordine mondială, una care trebuie să fie „multipolară”.

De abia în acest punct viziunea celor doi autocrați este cu adevărat convergentă. „Îndemnăm Statele Unite să înceteze subminarea securității internaționale și regionale și a stabilității strategice globale pentru a-și menține propria superioritate militară unilaterală”, se spune în Declarația comună.

Relația Xi-Putin este modelată mai mult de resentimentele împărtășite față de Washington decât de orice alt set de valori, iar „scopul principal al Chinei este să țină Moscova lângă ea și să o împiedice să devină atât de slabă din cauza războiului, încât să nu poată rezista presiunii occidentale”, scrie Radio Free Europe/ Radio Liberty.

Profesorul Valentin Naumescu explică pentru Europa Liberă că elementul integrator pentru cele două state este „opțiunea antiamericană”, distrugerea actualei ordini mondiale, a hegemoniei americane, cum o numesc ele.

„Singurul element comun pe termen scurt și mediu este opțiunea antiamericană. Ea este cea care unește Beijingul și Moscova. Și dorința de a distruge, de a desființa ordinea mondială liberală de tip occidental sau, cum o numesc ei, hegemonia americană. Acesta este elementul integrator.

În opinia mea, ei folosesc acest termen de multipolar pentru că pare cumva să convină și Uniunii Europene, dar în realitate dacă nu apar lebede negre, lumea se îndreaptă de fapt spre o lume bipolară, cu două megablocuri rivale, cel occidental, inspirat și sponsorizat de America în principal și, de partea cealaltă, China și blocul pe care ea încearcă să-l construiască. Xi Jinping folosește acest termen ca să-i menajeze sensibilitățile lui Putin”, spune Valentin Naumescu .

Xi și Putin și-au exprimat ambii „îngrijorări serioase” cu privire la „întărirea continuă a legăturilor de securitate militară a NATO cu țările din Asia-Pacific” și au spus că „se opun forțelor militare externe care subminează pacea și stabilitatea regională”.

Pe măsură ce agresiunea Chinei în Marea Chinei de Sud a crescut, SUA și-au consolidat prezența indo-pacifică și legăturile cu aliații regionali.

Alexander Korolev, expert în Relații Internaționale la Universitatea din New South Wales din Australia, spune, citat de CNN, că declarația comună a arătat o „convergență generală a viziunilor și abordărilor lumii chineze și ruse ale multor probleme internaționale”.

Mesajul de despărțire al președintelui Xi după cina de stat de marți seara a fost explicit în accepția diplomatică chineză: „Împreună, ar trebui să promovăm aceste schimbări care nu s-au întâmplat de 100 de ani”.

„Ai grijă”, i-a spus Xi lui Putin în timp ce-i strângea mâna de rămas bun, făcând aluzie la o eră în care Occidentul se va estompa și China va fi în ascensiune. O eră așa cum și-o dorește Xi Jinping.

Președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping participă la o recepție la Moscova.

Marile necunoscute

Vizita lui Xi la Moscova a evidențiat limitele relației cu Rusia lui Putin. Doar într-o măsură însă, pentru că rămân multe necunoscute și semne de întrebare.

Chiar dacă China nu a furnizat Rusiei arme sau un alt tip de sprijin care ar putea să-i pericliteze propriile interese în raport cu Occidentul, președintele Xi, aflat acum într-o poziție bună, ar putea dori să se poziționeze ca „președinte al Eurasiei”, cum remarcă jurnalistul american David Ignatius într-un articol pentru Washington Post.

Iar pentru asta are nevoie de o Rusie slabă, dar nu înfrântă. Un „prieten drag” bolnav, căruia îi oferi sprijin moral și economic, e mai de folos decât unul mort.

Xi Jinping joacă acum pe conflictul dintre SUA și Rusia, ajutându-l pe Putin, dar păstrându-și distanța față de el, desi a devenit clar că relațiile dintre cele două state vor evolua în viitor spre o cooperare mult mai strânsă.

Rămâne de văzut dacă ea se va limita la legăturile economice- energie, proiecte de „cooperare în domeniul petrolului, gazelor, cărbunelui, electricității și energiei nucleare”, înlocuirea companiilor occidentale care au plecat din Rusia după invazie, export de produse electronice, de care Rusia are nevoie ca de aer, lovită fiind de sancțiunile Occidentului.

Rămâne de văzut și dacă Xi chiar va pune în practică inițiativa de construire a gazoductului Power of Siberia 2 prin teritoriul Mongoliei, înlocuitor al Nord Stream 2, despre care a vorbit Putin după întâlnire. Nu însă și Xi.

E greu de prezis în acest moment dacă China va fi pregătită să ia și alt gen de măsuri de salvare a Rusiei, mai exact să-i furnizeze arme și muniție. E acea linie roșie asupra căreia Xi a fost avertizat de președintele american Joe Biden.

Dar Xi Jinping și-ar putea dori să devină „liderul Eurasiei”, rol pe care Putin îl visa pentru el însuși, și atunci ambițiile sale în ce privește Rusia s-ar putea schimba.

America privește cu îngrijorare aceste evoluții- influența Chinei în Asia Centrală și Orientul Îndepărtat a crescut de la an la an, iar relația strânsă cu Iranul i-a permis o apropiere diplomatică între Teheran și Riad, pe care SUA au ratat-o.

Liderul chinez poate mobiliza țările din Sudul Global, precum India, Africa de Sud și Brazilia, pentru a pune presiune asupra Ucrainei și a o forța să înceteze lupta. O presiune pe care Occidentul nu are cum s-o folosească, din simplul motiv că acționează în numele unor cu totul alte valori decât China și Rusia.

Așadar, unele din marile întrebări și temeri ale Americii și Occidentului sunt în ce măsură o alianță Rusia-China va funcționa așa încât să poată schimba ordinea globală.

”Însuși gândul că o mare parte a lumii este supusă Chinei, care este atât de hotărâtă împotriva libertății și democrației, este terifiant. Dacă această alianță va avea succes, vom trăi într-o lume mai sumbră”, atrage atenția Washington Post.

În timp ce Xi a renunțat aproape la orice speranță de a convinge Occidentul că țara sa este neutră în criza din Ucraina, acasă narațiunea oficială este că SUA răspund militar la probleme, în timp ce China folosește dialogul.