Dacă în momentul aterizării la Moscova, luni, Xi Jinping a vorbit despre „munți și râuri”, potrivit relatării agenției oficiale ruse Tass, cu o zi înainte, într-un editorial publicat în presa rusă, acesta a vorbit despre primăvară.
„Așa cum fiecare an începe cu primăvara, orice succes începe cu acțiuni. Avem toate motivele să ne așteptăm ca China și Rusia, tovarăși de drum în călătoria dezvoltării și reîntineririi, să aducă noi și mari contribuții la progresul uman”, a transmis președintele Chinei în ajunul vizitei la Moscova.
„Pentru cei care aveau dubii, nu mai este niciun secret: China și Rusia sunt unite pentru a contesta dominația occidentală asupra lumii”, spune pentru Europa Liberă expertul în relații internaționale Ștefan Popescu.
VIDEO: Xi Jinping se află în vizită de stat la Moscova.
De altfel, în editorialul semnat de Xi Jinping, lucrurile par clare: alături de Vladimir Putin creează o relație model între două state puternice, care își doresc aceleași lucruri: o lume fără „acte dăunătoare de hegemonie, dominație și agresiune”.
Liderul Partidului Popular Chinez nu numește SUA sau pe Joe Biden, dar invocă „o lume care a acceptat că nicio țară nu este superioară alteia, niciun model de guvernare nu este universal și nicio țară nu ar trebui să dicteze ordinea internațională”.
Iar în privința Rusiei, textul, tradus de agenția oficială de știri a Chinei, nu ar lăsa loc de interpretări. Acesta folosește frecvent, inclusiv în titlu, termenul „prietenie”.
Xi Jinping vorbește despre:
- „un nou capitol în prietenia China-Rusia”;
- „o viziune a prieteniei de durată și a cooperării”;
- „prietenia noastră crește constant și trebuie să fie prețuită de noi toți”
- „vizita mea în Rusia este fi o călătorie de prietenie, cooperare și pace” etc.
În opinia istoricului Cosmin Popa, expert în spațiul ex-sovietic, dincolo de mesaje publice (și Vladimir Putin a transmis propriul editorial presei chineze), e de reținut că relația celor două țări este „o căsătorie din interes”. În pofida jurămintelor reciproce, în spatele acestei vizite se află o agendă extrem de bine structurată și realistă, amintește istoricul.
În declarația de la începutul discuțiilor informale de luni după-amiază, Xi Jinping a spus că „China acordă o mare importanță relațiilor dintre China și Rusia. Și există motive istorice în spatele acestui lucru”.
Declarația, remarcă istoricul Cosmin Popa, poate însemna și istoria „nu foarte armonioasă. China ține minte tot timpul umilința colonială pe care i-a administrat-o Rusia în secolul al XIX-lea, dar și faptul că cele două țări s-au aflat în conflict militar la sfârșitul anilor ’60”.
Până în acest moment – înaintea concluziilor oficiale (așteptate abia în urma discuțiilor programate pentru marți), vizita transmite nu existența unei alianțe strategice, spune Cosmin Popa, ci, mai degrabă, oficializarea statutului Rusiei de partener junior.
Războiul din Ucraina
China nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei în urma invadării Ucrainei, a blocat rezoluțiile de condamnare la ONU și nu a descris invazia drept „război”. În editorialul publicat înaintea vizitei, Xi Jinping vorbește despre „criza” ucraineană.
Deși nu admite existența „războiului” împotriva Ucrainei, Xi Jinping promovează „discuțiile de pace” și amintește planul propus de China în acest sens. Un plan „inacceptabil”, subliniază Ștefan Popescu.
„Planul chinez are un singur aspect pozitiv, faptul că se respinge utilizarea armei nucleare. În rest, este un plan total inacceptabil. Am văzut și harta care însoțea planul chinez. Practic, Rusia rămânea cu teritoriile deja ocupate, se crea o zonă tampon, nu știm cine controla acea zonă tampon și Ucraina mai rămânea practic cu aproximativ o treime din teritoriu. Deci nu este, de fapt, un «plan», pentru că este inacceptabil pentru ucrainieni, inacceptabil pentru Occident. Chiar și rușii l-au privit cu rezerve. Probabil își doresc mai mult”, spune expertul în relații internaționale.
Vladimir Putin, în schimb, i-a spus lui Xi Jinping că Rusia privește planul „cu respect” și, „deschisă la negocieri”, îl va discuta.
Liderul de la Kremlin s-a asigurat și că folosește termenii ordinii mondiale bazate pe reguli: „Știm că porniți de la principiile justiției și respectării prevederilor fundamentale ale dreptului internațional, de securitate indivizibilă pentru toate țările”, a spus el.
De altfel, și Xi Jinping și-a presărat editorialul cu același tip de discurs. China și Rusia ar împărtăși valori comune precum „pace, dezvoltare, echitate, justiție, democrație și libertate”.
„Și Stalin iubea pacea”, spune Ștefan Popescu, care remarcă ajutorul constant pe care China a continuat să îl dea Rusiei după invadarea Ucrainei. Și dacă nu livrează tancuri Rusiei, China sprijină economia Rusiei, comerțul, domeniul energetic, industria auto și îi furnizează tehnologie și componente militare.
Istoricul Cosmin Popa remarcă ofensiva Chinei de a se impune pe plan internațional drept o putere mediatoare, care a avut, de altfel, succes în reluarea legăturilor dintre Arabia Saudită și Iran.
„Planul de pace” pentru Ucraina, nu este însă unul propriu-zis spune și istoricul specializat în spațiul ex-sovietic, ci o „o colecție de declarații aproximativ de bune intenții, dar care plasează China într-o realitate asemănătoare cu cea a Rusiei. China folosește toate sintagmele pe care le folosește lumea civilizată atunci când vorbește despre diplomație, suveranitate, integritate teritorială, dar le dă un conținut apropiat de cel pe care îl înmagazinează regimul de la Kremlin atunci când le vehiculează”.
În opinia lui Cosmin Popa, Ucraina nu ar trebui să aibă așteptări în privința „planului” Chinei. Întâlnirile de zilele acestea de la Moscova, deși ocazionate de Ucraina, nu ar avea legătură directă cu aceasta.
„Ucraina este un pretext, un prilej de repoziționare a Chinei în ansamblul de putere, iar una dintre urmările care se prefigurează acum [luni seară n.r.], înaintea deciziilor oficiale, este că Beijingul se prezintă pe sine drept mediator, pentru a-și «crește prețul» în fața Statelor Unite ale Americii, urmărind interesele sale vitale”, spune Cosmin Popa.
În opinia expertului în relații internaționale Ștefan Popescu, terminarea războiului din Ucraina, nu ar fi în interesul Chinei în acest moment. China are de câștigat atât de pe urma epuizării resurselor europene și americane într-un context economic dificil și a efectelor sancțiunilor pentru Occident, dar și de pe urma slăbirii Rusiei.
Prosperitatea Chinei a fost, de altfel, menționată și de Vladimir Putin, cu „puțină geloziei”, i-a spus el lui Xi Jinping, menținând „avansul enorm” de dezvoltare a Chinei din ultimii ani și felicitându-l pentru noul mandat la conducerea țării.
VIDEO: Vladimir Putin îl felicită pe Xi Jinping
„China, în acest moment, este unul din marii beneficiari de pe urma războiului. În primul rând a ocupat segmentele cele mai importante de pe piața rusă, ocupate altădată de companii occidentale. Are la dispoziție imensele resurse ale Rusiei și creează o dependență a Rusiei față de Beijing, pentru că este o relație dezechilibrată, dacă ne uităm la volumul produsului intern brut a celor două țări. Și, bineînțeles, profită de pe urma faptului că este un război care se poartă pe sol european”, punctează Ștefan Popescu.
În opinia acestuia, Occidentul va trebui să reușească să își menționă unitatea pe termen lung, să își accepte limitele și să înțeleagă că Beijingul privește strategic, dincolo de momentul în care războiul din Ucraina se va fi încheiat.
„Suntem într-o lume post occidentală, în care contează mai mult raporturile de forță și mai puțin regulile și respectarea dreptului internațional, iar Occidentul va trebui să rămână unit și după ce războiul din Ucraina se va încheia. Acesta este o secvență, vizita lui Xi Jinping în Rusia ne arată că suntem într-un conflict pe termen lung, care va depăși cu mult limitele cronologice ale războiului din Ucraina. Războiul Rece a durat o jumătate de secol...”
Nu doar liderii occidentali vor trebui să facă față consecințelor acțiunilor Chinei, ci și populația, spune Ștefan Popescu.
„Această înțelegere va presupune o nouă mondializare, reorganizare, a reechilibrare a lanțurilor de aprovizionare. Toate aceste reechilibrări în lume vor presupune și sacrificii, vor zgudui economia internațională, până când aceasta se va adapta”.
Pentru unele țări, inclusiv România, acesta poate fi însă un avantaj, estimează expertul.
„Relocarea unor activități din China ar putea să fie benefice și pentru România. Dar acest lucru depinde și de noi. Sunt momente istorice interesante și îmi pare rău că suntem așa, în România, mai mult spectatori”, conchide expertul în relații internaționale.
