#10Întrebări | Amenzi de până la 10.000 de lei pentru deranjarea vecinilor de la bloc. Ce soluții ai când aceștia te enervează

Care sunt soluțiile, dar și până unde merg amenzile pentru multe dintre problemele care vin o dată cu conviețuirea la bloc a explicat, pentru Europa Liberă, Mihai Mereuță, președinte din anul 2003 al Ligii Asociațiilor de Proprietari „Habitat”.

Mereuță detaliază ce trebuie să facă un locatar atunci când vecinii lasă gunoaie pe scara blocului, fac lucrări neautorizate sau nu își plătesc întreținerea la timp, dar și unde se limitează autoritatea asociațiilor de proprietari.

El explică și care ar fi soluția optimă pentru întreaga comunitate ca, pe de o parte, instanțele și poliția să nu mai fie copleșite de plângerile făcute de cei care stau la bloc, iar, pe de altă parte, să se ajungă la o bună colaborare între vecini.

Mihai Mereuță are legături cu asociațiile de proprietari din întreaga țară și cunoaște diferite tipuri de probleme, în funcție de regiune.

1. Europa Liberă: Care sunt cele mai frecvente plângeri pe care le primiți legate de mizeria de la bloc și cum le gestionați? Din ce se plâng oamenii - sunt vecini care lasă pantofii pe scară, care scot mobilă sau gunoiul pe scara blocului. Cum pot fi gestionate de către administrator și de către locatari astfel de probleme?

Mihai Mereuță: Când cineva lasă niște gunoi pe casa scării, îl notifici pe proprietarul respectiv și eventual poți apela și la poliția locală. Amenda pentru depozitare e destul de mare, merge până la 3.000 lei.

Cât privește depozitarea deșeurilor din construcții, dacă cineva a făcut o renovare, a scos sacii în fața blocului sau, cum ați zis dumneavoastră, pe scară, lucrul ăsta e clar de competența poliției locale.

Dacă apar probleme de curățenie majore în apartament, atunci avem primăria de sector, primăria orașului, Direcția de Sănătate Publică.

Cei care trebuie să intervină în privința mobilierului sau în privința oricăror depozitări - nu mă refer la gunoaie, ci la mobilă sau cine știe ce-i mai trece cuiva prin cap să pună pe casa scări - sunt ISU și pompierii.

Problema este, în astfel de situații, că sancțiunea vine la asociație. Nu există acest drept de a depozita pe părțile comune. Clădirea a fost proiectată astfel încât să o poți evacua într-un anumit termen, nu poți obtura căile de evacuarea.

Imagine de pe grupul de WhatsApp al unei asociații de proprietari cu explicația: „Apreciez ca s-a gândit cineva sa îmi lase niște pizza pe contor în parcare, dar nu îmi plac nici mie marginile.”

Nici măcar florile acelea puse pe trepte care să arate frumos nu au ce căuta. În cazul unui seism, atunci cânde se face evacuarea, nu e tocmai indicat să le iei în picioare.

Deci aici, mare atenție, casa scării trebuie să fie curată, fără obiecte!

2. Europa Liberă: Poate asociația să ia vreo măsură atunci când primește o amendă pentru unul dintre locatari?

Mihai Mereuță: În situația aceasta, putem consulta un jurist, un avocat. Normal că notifici. Se face un proces verbal ca să vezi a cui este vina. Atunci când vine ISU, vine cu un avertisment pe care îl afișăm la proprietar. Dacă totuși vine o amendă, se merge în instanță, se recuperează banii de la proprietar.

Știu că sună rău să trimiți omul în instanță când, la ora actuală, se dau termene pentru modificarea actelor asociație de proprietari și în martie 2025, dar asta e soluția.

De aceea, e foarte importantă disciplina în construcții. Toți prorietarii trebuie să fie foarte atenți la comportamentul de prevenire a incendiilor și de pregătire pentru situații de urgență - pentru că și la IGSU, și la Inspectoratul de Stat în Construcții, sancțiunile sunt foarte mari.

3. Europa Liberă: Care sunt cele mai frecvente plângeri legate de zgomot - bormașini, petrecerile după ora 22:00? Cum pot fi gestionate la nivelul administratorului de bloc sau al locatarilor?

Mihai Mereuță: Una este să faci o reparație și tu, proprietar, pui și pe ușa de la bloc, pui și la asociație un anunț: vedeți că în perioada cutare, în intervalul 8-14, 15-20, am următoarele lucrări.

Dacă se intervine la instalații, nu se poate interveni fără acordul asociației, în sensul în care, dacă trebuie oprită apa, trebuie golită instalația de încălzire, dacă își schimbă caloriferele, atunci nu e vorba doar de liniște.

4. Când și cum trebuie făcută notificarea vecinilor și cum ar trebui să reacționeze aceștia?

Mihai Mereuță: Perioada și durata lucrărilor trebuie anunțate din timp. Totul trebuie să fie transparent - trebuie afișat pe ușă clar ce lucrări se efectuează.

Dacă totuși există suspiciunea că lucrările ar necesita autorizație, atunci un reprezentant asociației poate să notifice proprietarul pentru a vedea ce a intervenții se fac. Pentru orice intervenție care schimbă golurile (asupra structurii - n.r.) trebuie să existe autorizație de construcție, proiect. Și există și această mare problemă.

5. Europa Liberă: E de fiecare dată proprietarul dispus să primească pe cineva în apartament, să demonstreze ce face acolo sau există o procedură legală?

Mihai Mereuță: O fi sau nu o fi dispus, dar vin inspectori de la Inspecția de Stat în Construcții, disciplina în construcții de la primărie, ba chiar și polițistul de proximitate poate să facă proces verbal de constatare a intervenției neautorizate.

Amenzile sunt atât de mari încât mai bine să fim dispuși și să alergăm puțin pentru niște hârtii, decât să plătim cu zecile de mii de lei amenzi ulterior și obligația de a duce la forma inițială.

Există un tupeu la câte unul care are senzația că poate face orice, dar, la un moment dat, și tupeul cedează în fața organelor de control. Poate nu te impresionează când vine o doamnă administrator la ușă și a doamnă președintă la ușa ta. Dar, când vin polițistul, cineva de la Inspectoratul de Stat, de la Poliția Locală de Direcția de Serviciu Disciplină în Construcții, situația se schimbă.

6. Europa Liberă: Ce faceți cu cei care dau petreceri până noaptea târziu? Este eficientă solicitarea poliției în astfel de situații?

Mihai Mereuță: Dacă ne referim la o petrecere, trebuie să avem totuși în vedere câteva aspecte. Dacă nu se întâmplă des ca un vecin să aibă o petrecere, nu mi se pare normal ca imediat să începi să dai telefoane la poliție, să alarmezi un echipaj. O dată la trei luni, vecinul tău poate sărbători ceva.

Dacă, în mod constant, într-un apartament se întâmplă ceva, atunci e altceva. Pot fi mai multe tipuri de cazuri și aici. Când este proprietarul implicat direct, de fiecare dată lucrurile s-au mai rezolvat.

În schimb, problemele mari sunt la apartamentele închiriate în regim hotelier. Închiriază la 15 persoane un apartament pentru un majorat.

Există locuri care sunt în circuitul închirierii și pot avea și zece majorate într-o lună. Atunci viața locatarilor devine un coșmar.

În această situație, poliția trebuie să vină și să legitimeze toate persoanele și să dea avertismente - în primă fază și sancțiuni, bineînțeles, dacă tulburarea ordinii publice continuă.

În plus, ar mai trebui să fie și sancțiunea pentru proprietari, pentru că aici discutăm efectiv de chiriaș, cu ghilimele de rigoare.

Asta se întâmplă peste tot, nu doar în România, în toate țările, în apartamentele cu regim hotelier. Acest mix între regim normal de locuire și regim hotelier aduce deservicii, în final, acelora care locuiesc permanent în clădire.

În multe locuri din centrul Bucureștiului o să vedeți această combinație: regim hotelier, firme și încă 10-15% apartamente locuite de o persoană mai în vârstă.

În această situație, sunt atâtea tipuri de reclamații justificate încât, fără să limitez dreptul de a avea niște venituri sau un sediu de firmă, ar trebui mai bine reglementate activitățile care se pot desfășura și obligațiile părților.

7. Europa Liberă: Ce se întâmplă cu apartamentele care devin adevărate focare de infecție pentru că proprietarii lor au obiceiul compulsiv de a strânge gunoaie? Cât de greu e ca zonele respective să fie igienizate?

Mihai Mereuță: Problema nu e doar că adună deșeuri compulsiv, dar omul are acces la gaz sau la alte facilități și pot apărea tot felul de probleme. Poate fi, de asemenea, nevoie de sprijin social. Omul poate nu-și mai de seama că locuiește în condițiile acelea. Pot să vă spun că la primăriile să le zicem mai bogate lucrurile se mișcă.

Nu știu ce se întâmplă într-un oraș mai mic, unde și resursele sunt la fel, unde poate n-au bani să-și plătească lumina pentru iluminatul stradal. Acolo ce poți să mai vorbești de Direcția de asistență socială care să sprijine bătrânii rămași singuri? Eu am văzut că, acolo unde există bunăvoință, se mișcă lucrurile.

Există Direcția de Asistență Socială, care se zbate cu tot felul de probleme, mai există și Direcția de Sănătate Publică, care poate să constate anumite probleme, mai există poliția locală și primăria - toate se pot ocupa de această problemă. În multe dintre aceste cazuri nu se mai pune problema sancțiunii, pentru că sunt cu adevărat oameni în suferință, într-o mare suferință.

8. Europa Liberă: Ce poate fi făcut cu locatarii care nu-și plătesc la timp întreținerea și de pe urma lor au de suferit și ceilalți, într-un fel sau altul? Că pleacă femeia de serviciu, că nu se mai plătește curentul pe scară, că nu mai vine gunoiul?

Mihai Mereuță: Trebuie acționați în instanță. Mai întâi, trebuie notificat proprietarul și abia apoi începută procedura în instanță. E bine să existe un avocat care să reprezinte asociația, pentru că mai există și cazurile nefericite ale ambițiilor personale. Da, unii nu vor să plătească, de exemplu, cotele comune, din ambiție, nu că nu pot.

Acolo unde există probleme de plată, cazuri sociale trebuie explorate și cerut sprijinul Direcției de Asistență Socială din cadrul primăriei.

Eu vă spun că au existat hotărâri de consiliu local pentru plata cotelor de întreținere, au existat, în cazuri deosebite, și bani de la Guvern prin hotărâri pentru familii în situații deosebite.

De aceea, trebuie făcută distincție între simplul rău-platnic și aceștia. Pentru rău-platnic, trebuie așteptat să se strângă o sumă și apoi acționat în instanță.

Fotografie de pe un grup de WhatsApp al unei asociații de bloc, însoțită de comentariul: „Am o rugăminte la vecinii care fumează în balcoane să fie mai atenți la resturile din țigară, la pahare, sticle care se sparg”.

În această situație, ne-am mai confruntat cu o problemă, și vă pot da un exemplu de la Turnu Măgurele, unde locatarii mai au foarte puține lucruri în comun; n-au termoficare, nici personal de curățenie, unori chiar și apa e separată... Or, la un nivel scăzut al cheltuielilor comune, e foarte greu să se strângă suma minimă pentru care te poți duce cu el în instanță.

La o datorie de 30 lei pe lună, să ajungi la un salariu minim sau mediu cât e acum plafonul, e imposibil practic să-l dai în judecată. Asta se poate întâmpla și cu amenzile, atunci când oamenii nu au un venit.

9. Europa liberă: Ar trebui impuse restricții suplimentare celor cu animale sau ar trebui impus un număr de animale în funcție de numărul metrilor pătrați? Există în momentul de față și plângeri că sunt apartamente în care există prea multe animale, de exemplu, sau că ar fi prea multă mizerie făcută de anumite animale?

Mihai Mereuță: Aceasta este o discuție prin care deschidem o cutie a Pandorei.

Știu că, în general, e foarte ușor să zici „nu e normal să adune toate animalele părăsite în casă”. Dar, dacă e un bătrân care stă toată ziua cu câinele sau pisica lângă el, e greu. Am avut plângeri că un cetățean are acvariu și consumă apă multă și nu are contor. Sau că are nu-știu-ce pasăre care cântă la nu-știu-ce oră și deranjează.

Așa cum există norme pentru numărul de metri pătrați necesari pentru un om, așa sunt și pentru animale, dar nu se deranjează nimeni în țara asta - pentru că nu există resurse nici pentru oameni, nici pentru animale.

Când e o familie de nouă persoane în 12 metri pătrați, încă nu se deranjează nimeni. Sunt ei pe listă la primăria nu știu care pentru casă, dar, cum zicea un clasic în viață, ghinion. Este inadmisibil. Ne uităm la niște norme orientative din legea locuinței. Și există și normele veterinare.

10. Europa Liberă: Care ar trebui să fie concluzia pentru a se ajunge la buna înțelegere între vecini?

Mihai Mereuță: O bună vecinătate nu poate exista fără cunoaștere. Această problemă nu se rezolvă de la sine, să știți. Nu se rezolvă prin a bate la ușa vecinului.

Ca la orice problemă de tipul ăsta, trebuie să existe personal specializat. În toate societățile avansate sunt acei negociatori/facilitatori comunitari: persoane specializate care ajută comunitățile să aibă proiecte împreună, să se cunoască făcând ceva.

Începe cu încetul. Prin cunoaștere dispar și multe animozități și se rezolvă, se aplanează mult mai ușor.

Eu zic că peste 80% dintre probleme pornesc de la faptul că, în interiorul asociației, nu ne știm. La americani acum mulți ani erau fundații care cheltuiau milioane de dolari pe Ziua Vecinătății.

Eu nu zic să se dea atât în România, dar bani pentru organizarea unor evenimente în comunitățile de la bloc n-ar fi rău. Să îți cunoști vecinul este soluția.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.