Zelenski spune că încă face presiuni pentru schimbul de prizonieri, dar îl acuză pe Putin de jocuri „murdare”

Urmările unui atac rusesc asupra unei clădiri rezidențiale din Harkov. 7 iunie 2025.

Urmările unui atac rusesc asupra unei clădiri rezidențiale din Harkov. 7 iunie 2025.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că va continua planurile pentru un schimb de prizonieri cu Moscova, dar a spus că are îndoieli cu privire la un rezultat favorabil, scrie RFE/RL.

„Ucraina continuă să facă tot posibilul pentru a asigura eliberarea prizonierilor noștri de război și repatrierea eroilor ucraineni căzuți,” a spus Zelenski în discursul său video nocturn.

„Din păcate, listele complete din partea Rusiei pentru schimbul a peste 1.000 de persoane, așa cum s-a convenit la Istanbul, încă nu au fost furnizate. Așa cum face de obicei, partea rusă încearcă din nou să transforme și aceste chestiuni într-un joc politic și informațional murdar,” a adăugat el.

Dacă Kremlinul „nu respectă acordurile, chiar și în probleme umanitare, acest lucru va pune sub semnul întrebării toate eforturile internaționale – în special cele ale Statelor Unite – privind negocierile și diplomația.”

Separat, Zelenski a declarat pentru rețeaua americană de televiziune ABC că doar „presiunea dură” din partea Washingtonului și a Europei l-ar putea determina pe președintele rus Vladimir Putin să cedeze.

„Atunci se va opri războiul,” a spus el.

Cu o zi înainte, oficialii ucraineni au respins acuzațiile ruse potrivit cărora Kievul ar întârzia schimbul de prizonieri de război și repatrierea soldaților căzuți.

Negarea a venit după ce consilierul Kremlinului, Vladimir Medinski, a afirmat că Ucraina a amânat neașteptat atât schimbul de prizonieri, cât și acceptarea trupurilor soldaților decedați pe o perioadă nedeterminată.

Medinski a spus că Rusia a furnizat deja Ucrainei o listă cu 640 de prizonieri – cu prioritate răniții, bolnavii grav și tinerii – pentru a iniția procesul de schimb.

Centrul de coordonare al Ucrainei pentru tratamentul prizonierilor de război a afirmat că afirmațiile Rusiei nu corespund realității sau acordurilor stabilite anterior.

Îți mai recomandăm Lupta nevăzută pentru eliberarea din captivitatea rusă a apărătorilor ucraineni de la Azovstal

Potrivit oficialilor ucraineni, deși ambele părți au convenit în principiu să repatrieze trupurile a aproximativ 12.000 de soldați morți în urma negocierilor de pace de la Istanbul, nu a fost stabilită nicio dată concretă pentru schimb.

Ministerul Apărării din Ucraina a acuzat Moscova că încearcă să „rescrie” acordurile încheiate la Istanbul și să creeze „obstacole artificiale și declarații false” pentru a întârzia procesul.

Ministerul a avertizat că, dacă Rusia își încalcă promisiunile, se ridică semne de întrebare cu privire la credibilitatea echipei de negociatori ruse.

În declarațiile sale din 8 iunie, Zelenski i-a avertizat de asemenea pe ucraineni să fie atenți la alertele aeriene, în urma unei serii de atacuri aeriene intense ale Rusiei.

„În zilele următoare trebuie să fim atenți la alertele aeriene,” a spus el. „Aveți grijă de voi, aveți grijă de Ucraina.”

Pe câmpul de luptă, purtătorul de cuvânt al Statului Major General ucrainean, Andri Kovalev, a negat afirmațiile Ministerului rus al Apărării potrivit cărora forțele sale ar fi avansat în regiunea estică Dnipropetrovsk din Ucraina.

Kovalev a declarat pentru RBC-Ucraina că afirmațiile sunt „dezinformare rusă” și că luptele continuă în regiunea vecină Donețk.

Moscova, care controlează deja aproape 20% din teritoriul ucrainean, a capturat peste 190 de kilometri pătrați din regiunea Sumî, în estul Ucrainei, în ultima lună, potrivit hărților cu surse deschise pro-ucrainene.

„Cei care nu vor să recunoască realitățile războiului în negocieri, vor primi noi realități pe teren,” a declarat pe rețelele sociale fostul președinte rus Dmitri Medvedev.

Regiunea Dnipropetrovsk este un centru important în Ucraina pentru minerit și industrie. Analiștii militari se tem că eventuale avansuri mai profunde ale Moscovei în regiune ar putea pune în pericol armata și economia deja slăbite ale Kievului. Această regiune nu se numără printre cele cinci regiuni ucrainene pe care Rusia le-a revendicat oficial ca parte a teritoriului său.

Nu a existat nicio confirmare independentă imediată a acestor afirmații. Nici grupul de monitorizare cu surse deschise DeepState, nici Institutul pentru Studiul Războiului din SUA nu confirmaseră până la actualizările lor din 7 iunie.

Între timp, târziu în data de 8 iunie, autoritățile din Kiev au anunțat că capitala ucraineană a fost din nou ținta unor atacuri masive cu drone rusești și că alarmele s-au auzit și în regiunile Sumî, Cernihiv, Poltava și Harkov.

Rusia și-a intensificat, de asemenea, atacurile în interiorul Ucrainei. Cel puțin 14 civili au fost uciși și alți 68 răniți în regiunile Harkov, Herson și Donețk în urma atacurilor rusești din 7 și 8 iunie, potrivit Poliției Naționale a Ucrainei.

Îți mai recomandăm Negocieri de pace | Rusia îi cere Kievului noi teritorii, să-și limiteze numeric armata, iar rusa să fie limba oficială a Ucrainei

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.