Chiar dacă triada de ministere ale Sănătății, Educației și Muncii a reușit în sfârșit, luni, să dea drumul către Monitorul Oficial normelor pentru redeschiderea sistemului preșcolar privat și de stat (până la ora publicării acestui articol ele nu sunt încă publicate), în practică grădinițele, creșele și sistemele after-school vor avea de furcă, în special cele de stat, cu aplicarea regulilor anti-coronavirus, iar numărul copiilor care vor putea reveni la grădinițe va fi mult redus față de cel regulat.
Practic, redeschiderea va fi mai mult pe hârtie. Pe ultima sută de metri, spun oamenii familiarizați cu sistemul, s-a luat decizia deschiderii și sistemului de grădinițe de stat, pentru a nu crea discriminare în raport cu privații.
Totuși, decizia rămâne în seama consiliilor locale ale fiecărei unități teritoriale. Iar unitățile de stat nu se deschid automat, ci părinții trebuie să depună cereri în acest sens, iar autoritățile vor decide unde e necesară redeschiderea unităților preșcolare de stat, a anunțat ministerul Educației. Adică, pe scurt, redeschiderea va mai dura.
Bâlbâiala autorităților și anunțurile pe ultima sută de metri despre măsurile care vor fi luate au creat haos, arată Dan Prediger, patronul unei mari grădinițe private din București, pentru Europa Liberă, care spune că propunerile pentru normele de aplicare a ordinului de ministru prin care se redeschid grădinițele erau gata încă din luna mai.
„Noi avem 153 de copii. Astăzi trebuia să vină vreo 130. O mare parte dintre ei au fost în provincie, la bunici, în ultimele săptămâni, pentru că majoritatea dintre părinți au reînceput serviciul și au găsit o soluție de criză. Au adus copiii înapoi să-i dea la grădiniță. Iar eu ieri, la ora 4, după ce m-am convins că într-adevăr nu putem să deschidem astăzi, le-am trimis mesaj. Am fost asaltat cu mesaje, că nu este normal să îi anunț așa, pe ultima sută de metri. Știu că nu este normal”, arată Prediger situația creată de guvernanți pe teren, acolo unde trăiesc cetățenii cu copii.
Chiar și așa, dacă privații au resursele să deschidă de pe azi pe mâine, asigurând regulile sanitare, pentru sistemul de stat există dubii.
„Situația cu grădinițele de stat a venit pe ultima sută de metri. Discuțiile au fost să se deschidă doar after-school și cele private. Eu am zis că este o discriminare, nu este normal, sunt părinți care nu-și permit să plătească grădinițele private. A lăsat la latitudinea consiliilor locale. Nici noi nu suntem de acord să se deschidă chiar toate grădinițele, pentru toată lumea, pentru că nu este de joacă. Dar eu nu știu dacă se vor mișca așa de repede consiliile locale”, a explicat pentru Europa Liberă Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.
Părinții cărora posibilitățile materiale nu le-au permis să își lase copiii în grija cuiva sau care nu au avut rude unde să îi ducă sunt cei mai presați, în această perioadă, arată Cristache. Beneficiile legii care le permitea angajatorilor să îi lase să stea acasă pentru a-și îngriji copiii, în schimbul a 75% din salariu, dar nu mai mult de mediul brut pe economie, au luat sfârșit odată cu anul școlar.
Presiunile din partea acestor părinți s-au făcut auzite în ultima perioadă. „Sunt păreri pro și contra. Sunt părinți care spun că nu trebuie să se deschidă grădinițele, dar de obicei ei sunt cei care au posibilități financiare și au cu cine să își lase copiii. Dar sunt familii care nu au cu cine să își lase copiii. În perioada de până acum, s-au descurcat pentru că au avut legea 19 în sprijinul lor și au putut să stea acasă. Dar presiunea era, pentru că și dacă se prelungea legea, mulți rămâneau fără contracte de muncă, nu mai puteau lipsi de la muncă, angajatorii nu aveau cu cine să îi suplinească”, mai explică Iulian Cristache, pentru Europa Liberă.
Nu mulți părinți își permit o grădiniță privată, recunoaște și Dan Prediger, patronul unei astfel de grădinițe. El arată că în această perioadă, atât părinții, cât și copiii, au fost puși sub presiune.
„Noi activitățile le țineam online. Le trimiteam un kit de activități părinților, apoi le țineam online, în grupuri mai mari sau unu la unu – muzică, sport, toate online. Dintr-o dată, tot ce recomandau psihologii să nu lași copilul în fața ecranului, acum trebuia să îl pui la ecran, ca să țină pasul, să nu uite de colegi și de educatori. Nu e un copil de clasa întâi, să-și dea drumul singur la calculator și să stea cuminte acolo. Deci dintr-o dată, un părinte trebuia să stea cu el”, spune Prediger, care arată că părinții au avut în această perioadă practic două servicii – locul de muncă și suplinitor de grădiniță.
Redeschiderea, mai mult pe hârtie. Practica ne omoară
Dan Prediger arată că unele norme impuse de autorități sunt imposibil de aplicat, dacă le iei la bani mărunți, mai ales în grădinițe de stat, unde grupele au în medie vreo 20 de copii.
Distanța pe care responsabilii din sistemul preșcolar trebuie să o asigure între copii este de 4,5 metri, arată normele anunțate luni. Cum se calculează acești metri, nimeni nu știe, pentru că dacă trebuie să asiguri câte un metru și jumătate pe fiecare direcție, nu ieși la 4,5.
„În exterior, ți se spune să ții distanță de 1,5 metri, într-un alt act normativ ajungi la concluzia că trebuie să faci grupuri de maximum 6 copii. Deja vorbești de peste 50 de metri pătrați, iar cu o singură educatoare este greu și să se audă între ei. Media suprafețelor de curte, pe țară, e undeva pe la 60 de metri. Să zicem că ai o curte de 100 de metri pătrați, poți ieși cu 10-11 copii”, spune Prediger.
Una dintre recomandările ministerului Educației, anunțată luni, spune așa: „Activitățile în aer liber vor reprezenta o proporție cât mai mare din program. În același timp, afară, pot fi mai multe grupe, cu respectarea condițiilor privind evitarea contactului strâns între copii și a jocurilor care presupun apropierea între copii la mai puțin de 2 metri”.
„Toate acestea, în viața reală, înseamnă că nu au cum să stea la distanță copiii. Dar să zicem că găsești soluția magică”, calculează patronul de grădiniță privată ce ar trebui să facă educatoarele pentru a ține în frâu o grupă de zburdalnici, degrabă respectuoși de distanțare socială.
Așezarea copiilor la mese este altă ecuație cu necunoscute. Câți la aceeași masă, ce distanță între ei? „Dacă ai 200 de copii, ce facem, ne transformăm în centru de evenimente? Sau terminăm micul dejun la ora 13?”, spune Dan Prediger.
Practic, ca să ajungi să respecți aceste norme, numărul de copii veniți la grădiniță, after school sau creșă trebuie să fie mult redus față de obicei. De aceea, redeschiderea este mai mult pe hârtie, spune Prediger, care recunoaște că el și grădinița sa sunt un caz fericit, dar probabil extrem de rar în sistemul românesc: „Noi avem 10.000 de metri pătrați, i-am împărțit în 25 de zone cu câte 6 copii. Putem face distanțarea, suntem în pădure. Dar altfel, normele nu pot fi puse în practică”.
Redeschiderea grădinițelor de stat, pe timpul verii, este privită ca un semn de întrebare de Dan Prediger, pentru că educatorii din sistemul de stat nu lucrau de obicei vara, cu excepția câtorva unități care asigurau și program de vară.
„Am avut părinți care spuneau – am prieteni care sunt norocoși, grădinița nu ne dă nimic să facem. Mi-ar plăcea foarte mult să vedem dorința educatorilor de la stat să deschidă grădinițele pe timp de vară. Aș fi foarte curios să văd câți își doresc să vină la muncă. Ei, în toată această perioadă au râs de noi ăștia de la privat, că munceam, iar ei stăteau acasă și primeau salariul integral. Acum, dacă se întorc pe timp de vară, mai primesc încă un salariu”, spune Dan Prediger.
Măsurile cerute de autorități, pentru funcționarea sistemului preșcolar pot fi consultate deocamdată doar într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătății.