CCR declară SIIJ constituțională în ziua în care raportul MCV critică România pentru că nu a desființat-o

Decizia CCR a fost luată cu majoritate și nu cu unanimitate, judecătoarele Livia Stanciu și Simina Tănăsescu făcând opinie separată.

CCR a luat această decizie chiar în ziua în care Comisia Europeană a dat publicității raportul MCV care critică România pentru că nu a desființat SIIJ, secția-parchet înființată de fosta putere politică pentru a pune presiune pe magistrații incomozi.

De asemenea, pe 18 mai, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a statuat obligativitatea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și supremația dreptului comunitar inclusiv în ceea ce privește deciziile Curții Constituționale.

Decizia Curții Europene de Justiție înseamnă că instanțele naționale au obligația să nu aplice o decizie sau normă națională, fie și o decizie a CCR, dacă aceasta contravine MCV și dreptului comunitar.

Din aceste două aspecte esențiale, derivă și celelalte chestiuni asupra cărora s-a pronunțat CJUE: desființarea Secției Speciale, răspunderea magistraților în cazul unor erori judiciare și răspunderea patrimonială a statului, numirile în funcțiile de conducere la Inspecția Judiciară.

Motivația judecătorilor CCR

Cu toate acestea, judecătorii CCR consideră că, „din perspectiva controlului de constituționalitate, Hotărârea C.J.U.E. nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 și rapoartele M.C.V. întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, așa cum o făcuse în prealabil și instanța constituțională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 și caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., și nici cu privire la conținutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credință cu Comisia Europeană 'pentru a surmonta […] dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință menționate.' ”

Prin urmare, „Curtea și-a menținut jurisprudența anterioară și a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituție – Decizia 2006/928 -, prin dispozițiile și obiectivele pe care le impune, nu are relevanță constituțională, întrucât nu complinește o lacună a Legii fundamentale și nici nu stabilește un standard mai ridicat de protecție decât normele constituționale în vigoare.”

Cu privire la reglementările referitoare la înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin Hotărârea din 18 mai 2021, CCR spune că „C.J.U.E. a stabilit că, pentru ca acestea să respecte dreptul Uniunii, trebuie: (i) să fie justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției, (ii) să fie însoțită de garanții specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenței judecătorilor și procurorilor și (iii) în cadrul procedurii de investigare, judecătorii și procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, de prezumția de nevinovăție și de dreptul la apărare.”

Având în vedere cele trei aspecte asupra cărora s-a pronunțat CJUE, care decurg din dreptul Uniunii și în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE, „Curtea Constituțională a analizat în ce măsură principiul statului de drept, care are consacrare expresă în dreptul național, în art.1 alin.(3) din Constituția României, este afectat prin reglementările care guvernează înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și a constatat că acestea reprezintă o opțiune a legiuitorului național și îndeplinesc garanțiile stipulate în Hotărârea C.J.U.E., în acord cu prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) și în art.21 alin.(1) și (3) referitoare la accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și, implicit, în acord cu prevederile art.2 și art.19 alin.(1) TUE.”

Referitor la competența instanței de judecată cu privire la interpretarea și aplicarea dreptului european, „Curtea a reținut, în primul rând, că o instanță judecătorească are competența să analizeze conformitatea unei dispoziții din ”legile interne” cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție și, în cazul în care constată contrarietatea, are competența să aplice cu prioritate dispozițiile de drept al Uniunii în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetățenilor. În toate cazurile, prin noțiunea de „legi interne”, Constituția are în vedere exclusiv legislația infraconstituțională.”

CCR spune că „Legea fundamentală își prezervă poziția ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare față de Constituția României, astfel că o instanță judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții din ”legile interne”, constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție.

În al doilea rând, Curtea a constatat că „C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligațiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităților române competente să colaboreze instituțional cu Comisia Europeană (par.177 din hotărâre), deci în sarcina instituțiilor politice, Parlamentul și Guvernul României, și, pe de altă parte, că obligațiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE. Din ambele perspective, obligațiile nu pot incumba instanțelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene.”

De asemenea, CCR a constatat că dispozitivul Hotărârii C.J.U.E., potrivit căruia o instanță de judecată ”este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE” nu are niciun temei în Constituția României, întrucât art.148 din Constituție consacră prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii față de dispozițiile contrare din legile interne.”

Mai mult, CCR susține că, de fapt, „rapoartele M.C.V., întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conținutul și efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european pe care instanța de judecată să le aplice cu prioritate înlăturând norma națională. Așa fiind, judecătorul național nu poate fi pus în situația de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislației naționale, declarată conformă Constituției naționale de către Curtea Constituțională, întrucât rapoartele M.C.V. nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislația internă.”

În concluzie, întrucât Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de C.J.U.E. în cauza C-355/19, „nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudențial sub aspectul constatării incidenței Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituționalitate și, implicit, a încălcării art.148 din Constituție”, spune CCR.

Decizia Curții Europene din 18 mai a fost pronunțată în procesele pe care magistrați din România le-au deschis împotriva modificărilor făcute de fosta putere legilor justiției, printre care și înființarea secției de anchetare a magistraților.

Curtea de Apel Pitești a stabilit, luni, că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) nu își justifică existența. Decizia este definitivă.

Decizia a fost luată în baza hotărârii recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care a răspuns la o serie de întrebări ale judecătorilor români privind legalitatea înființării SIIJ.

„Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și nu este însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității respectivilor judecători și procurori susceptibil să aducă atingere independenței acestora și, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competență poate fi exercitată în privința acestora din urmă cu respectarea deplină a cerințelor care decurg din articolele 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, se arată în decizia definitivă a Curții de Apel Pitești.

Stelian Ion: Desființarea SIIJ este pe un drum fără întoarcere

La scurt timp de la publicarea raportului MCV, ministrul Justiției Stelian Ion a dat garanții că desființarea Secției Speciale pentru investigarea magistraților a intrat pe „un drum fără întoarcere”.

„Este foarte important să reușim să desființăm această Secție, care este criticată de MCV. Comisia consideră că modificările făcute în 2018 reprezintă un regres. Întotdeauna, Comisia Europeană a apreciat procedurile transparente, deschise și asta se va întâmpla și în continuare. Până la sfârșitul sesiunii parlamentare apreciez că vor fi finalizate. În cadrul raportului, Comisia Europeană face referire la cauza Kovesi contra României care a fost avută în vedere. Sunt analizate anumite aspecte legate de procedura de numire a procurorilor de rang înalt. Sunt așteptate și punerile în acord ale codurilor penale și de procedură. Discutăm în cadrul coaliției. Urmează ca până la sfârșitul lunii iunie să finalizăm discuțiile. Voi susține întotdeauna că viitoarea propunere legislativă de desființare a SIIJ trebuie să aibă în vedere reîntregirea competenței DNA privind corupția din Justiție. Vom analiza atent fiecare punct din raportul MCV și vom publica analiza pe site-ul Ministerului Justiției. SIIJ va fi desființată, acest drum este fără întoarcere. Anticipam la începutul mandatului că vom desființa SIIJ într-o lună. Vom discuta în cadrul coaliției ce soluții sunt. Nu am nicio îndoială că Secția va fi desființată, problema este când?”, a spus ministrul Stelian Ion. ​