ÎCCJ: Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea și pierde privilegiile de fost președinte

Judecătorii Curții Supreme au respins acțiunea lui Traian Băsescu împotriva deciziei Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității, care l-a declarat colaborator al fostei Securității.

„Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul - pârât Băsescu Traian”, e sentința definitivă a Înalte Curți de Casație și Justiție a României.

La scurt timp după sentință, Traian Băsescu a postat pe Facebook un mesaj în care spune că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

„Am luat nota de decizia ICCJ pe care nu o voi comenta public, așa cum am procedat de-a lungul întregului proces. Voi face demersurile legale la CEDO”.

Ca o ironie a sorții, Traian Băsescu este cel care dispus cel mai mare transfer de arhivă de la serviciile de informații către CNSAS, operație finalizată în 2007. În 18 decembrie 2006 a condamnat în fața parlamentului regimul comunist ca fiind un regim criminal.

Ultimul termen al procesului a fost în 25 februarie anul acesta, la doi distanță de la decizia Curții de Apel Bucuresti, care a dat câștig de cauză CNSAS, declarându-l pe Traian Băsescu colaborator al fostei Securități ca poliție politică.

În dosarul depus de CNSAS la prima instanță, prin care cere să se constate calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității, ar exista două note informative olografe, semnate cu numele de cod „Petrov”, și un document pe microfilm trimis de SRI la CNSAS în aprilie 2019.

În recursul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, CNSAS a depus documente care nu au făcut parte din probatoriul pe care s-a bazat prima decizie, din instanța de fond. Așa cum a arătat Europa Liberă este vorba de mai multe note informative atribuite fostului șef de stat, care nu le-a contestat autenticitatea.

Consecințe: Băsescu își pierde privilegiile de fost președinte

În urma deciziei ÎCCJ de colaborare cu Securitatea, Traian Băsescu își va pierde drepturile cuvenite foștilor șefi de stat, potrivit unei legi votate de parlament în 2021 și publicate în Monitorul Oficial.

Este vorba de modificarea alin.b (3) al art.1 din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român

„Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia”, prevede textul adoptat.

Conform legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:

• folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;
• o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
• pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.

Notele informative noi

Din anii în care Traian Băsescu era student la Institutul de Marină din Constanța sunt două note informative care au convins magistrații de la Curtea de Apel București să dea verdictul de colaborator al Securității.

Cele două documente din 1975 sunt olografe, scrise chiar de Traian Băsescu și apoi semnate cu numele de sursă „Petrov”. Alte note informative din dosar sunt dactilografiate de ofițerii de Seucuritate în urma relatărilor lui Traian Băsescu.

Cele două note, date în aceeași zi, sunt considerate grave de CNSAS. În ele sunt turnați doi colegi, iar despre unul sursa „Petrov” afirmă că ar dori să rămână în străinătate.

Notă din 1975 scrisă de mână de către Petrov, adică Traian Băsescu. Denunță un student că ar vrea să rămână în străinătate. Pagina 1

„Intenția unei persoane de a părăsi țara era o atitudine extrem de gravă din perspectiva regimului”, subliniază reprezentanții instituției care se ocupă de cercetarea arhivelor instituției represive comuniste. O astfel de intenție era asimilată unui act de trădare, ceea ce putea crea mari probleme persoanei turnate.

Rămâne de văzut dacă decizia Înaltei Curți va ține cont de decizia Curții Constituționale dispusă într-un alt caz, cel al guvernatorului Băncii Naționale, Mugur Isărescu. CCR a admis constestația făcută de Mugur Isărescu împotriva legii care permite Consiliului de Studierea a Arhivelor Securității să aplice o nouă procedură de verificare chiar dacă o persoană a primit deja decizie de necolaborare cu fosta poliție politică a regimului comunist.

Valeriu Stoica, avocatul lui Mugur Isărescu, s-a alăturat și echipei de avocați care îl reprezintă pe Traian Băsescu la Înalta Curte.

Apărarea lui Băsescu

Fostul președinte a declarat la Curtea de Apel București că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ.

„Niciodată n-am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am ştiut că contrainformaţiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia dupa Revoluţie am aflat de legatura contrainformaţilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forţelor navale, asa scrie şi pe frontispiciu.

Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate şi sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu. Dacă eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a spus fostul șef al statului.

Același lucru l-a declarat fostul președinte și într-un interviu pentru Europa Liberă.

Traian Băsescu: Nu-mi aduc aminte dacă am semnat note informative cu numele Petrov

Traian Băsescu și-a văzut dosarul de la CNSAS cu doar câteva zile înaintea alegerilor europene și ar fi recunoscut că notele informative olografe îi aparțin, declarau pentru Europa Liberă surse din instituție.

Anterior, Colegiul CNSAS a aprobat Nota de constatare. Aceasta conține, potrivit informațiilor Europa Liberă, descrierea documentelor găsite în diverse dosare despre Traian Băsescu, copii ale notelor informative, atât olografe, cât și cele redactate de ofițerul de Securitate în urma discuțiilor cu ”sursa”, istoricul dosarului și corespondența dintre diverse instituții.

Traian Băsescu a fost verificat de mai multe ori de către CNAS, ultima adeverință, de necolaborarea cu Securitatea, fiind din februarie 2014. Celelalte sunt din 2002, 2004, 2006 și 2009.

Traian Băsescu a fost verificat din oficiu, în postura de candidat la europarlamentare, iar cercetarea ar fi fost făcută de un angajat al Direcției de Investigații, care, potrivit surselor Europa Liberă, ar fi fost angajat al SRI înainte să vină la CNSAS.