Întâlnirea de la Soci dintre liderul de la Kremlin și autocratul din Belarus, care se bucură de un sprijin puternic din partea Moscovei, vine după ce Agenția de aviație civilă a Națiunilor Unite a anunțat că va investiga deturnarea avionului de pasageri, dar și după ce companii aeriene au dezvăluit că Rusia a blocat câteva zboruri europene ca urmare a evitării spațiului aerian din Belarus. Este vorba de Air France și Austrian Airlines care au trebuit să își anuleze serviciile după ce planurile lor de zbor au fost respinse de Rusia pe motiv că evitau spațiul aerian al Berasului. Alte zboruri care implică transportatorul german Lufthansa și compania aeriană poloneză Lot au sosit pe aeroporturi conform programării. Este prima mișcare pe care Rusia o face în criza în plină desfășurare.
Presiunile asupra regimului Lukașenko au crescut progresiv în intensitate. În afară de decizia multor state și companii aeriene europene de a boicota spațiul aerian al Belarus, puterile globale ale G7 i-au cerut lui Lukașenko să-l elibereze pe jurnalistul Roman Protasevich, iar șeful politicii externe a UE a amenințat cu sancțiuni economice puternice.
Consiliul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) din Montreal, format din 36 de națiuni, a declarat că „a decis să întreprindă o investigație a acestui eveniment”. Consiliul a acționat după ce Statele Unite și mai mulți aliați au cerut o anchetă asupra incidentului, pe care secretarul britanic de externe, Dominic Raab, l-a numit „o încălcare gravă a dreptului internațional”.
OACI va produce un raport interimar până pe 25 iunie, a declarat ministrul irlandez al transporturilor, Eamon Ryan.
Deturnarea aeronavei Atena- Vilnius la bordul căreia se afla jurnalistul Roman Protasevici a avut loc înainte de alarma falsă a existenței unei bombe.
Lukașenko a stârnit indignarea internațională prin trimiterea, duminică, a unui avion de vânătoare pentru a intercepta un zbor Ryanair de la Atena la Vilnius care îi transporta pe Roman Protasevici, 26 de ani, și pe prietena sa, Sofia Sapega, 23 de ani. Ambii au fost arestați de puterea de la Minsk. Protasevici este acuzat că se află în spatele unor tulburări civile, infracțiune pedepsită cu până la 15 ani de închisoare.
El a fost un administrator-cheie al canalului Telegram, Nexta-Live, care a relatat despre protestele care au izbucnit în Belarus după alegerile prezidențiale de anul trecut.
Un Protasevici cu aspect nervos a fost văzut ultima dată într-un videoclip lansat luni de autoritățile din Belarus, „mărturisind” că a organizat demonstrații anti-guvernamentale.
Liderii europeni spun la unison că este evident că declarațiile au fost făcute sub constrângere, mai ales că tânărul are urme evidente de lovituri pe față și pe gât, care nu pot fi ascunse nici măcar de fard.
Șeful Reporteri Fără Frontiere, Christophe Deloire, protestează, alături de alți activiști, împotriva arestării jurnalistului Roman Protasevici și a altor opozanți ai regimului Lukașenko.
„Vreau să transmiteți apelul nostru peste tot, în întreaga lume, către reprezentanții guvernelor, către țările UE, către liderii UE, către liderii SUA: fac apel, cerșesc, ajutați-mă să-l eliberez pe fiul meu", le-a spus mama sa Natalia jurnaliștilor în Varșovia, vizibil emoționată.
Tatăl său, Dmitry, a spus că fiul său este „un om dur” și „un erou”, adăugând: „De-a lungul vieții sale a luptat pentru adevăr și l-a transmis oamenilor, motiv pentru care Lukașenko a comis acest act josnic”.
Miniștrii de externe ai Grupului celor Șapte națiuni bogate au cerut joi „eliberarea imediată și necondiționată” a lui Protasevici, „precum și a tuturor celorlalți jurnaliști și deținuți politici din Belarus”, într-o declarație comună publicată de guvernul britanic.
Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a declarat că propunerile care vizează sectoare- cheie ale economiei din Belarus sunt „pe masă”. Se are în vedere sectorul de îngrășăminte cu potasiu sau refuzul livrării de gaze către blocul comunitar via Belarus ca răspuns la „deturnarea” avionului de către regimul Lukașenko.
Josep Borell, ministrul de externe al UE
Borrell a fost pe linia ministrului german de externe, Heiko Mass, care a ridicat, de asemenea, posibilitatea de a lovi firme-cheie din sectorul îngrășămintelor și a spus că UE ar putea reduce capacitatea guvernului belarus de a emite obligațiuni în Europa.
Însă el nu a fost favorabil ideii ca blocul comunitar să respingă tranzitul gazelor prin Belarus, insistând că este „mai mult o problemă pe termen mediu și lung”.
Blocul comunitar se uită, de asemenea, și la „sancțiuni direcționate”, prin adăugarea pe lista neagră cu 88 de figuri centrale și 7 companii din Belarus și a altora noi. Lista a fost făcută după reprimarea brutală a protestelor de contestare a rezultatului alegerilor de anul trecut, victoria lui Lukașenko fiind considerată rezultatul unei fraude masive.
La un întîlnirea cu presa de joi, de la Vilnius, unde a fugit după alegerile de anul trecut, liderul opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, a cerut „boicotarea economică a regimului”.
Christophe Deloire, șeful departamentului drepturilor mass-media a organizației Repoteri Fără Frontiere, a fost, de asemenea, în Lituania pentru a depune o plângere penală împotriva lui Lukașenko procurorilor care investighează incidentul de duminică.
Lukașenko încă se bucură de un sprijin solid din partea lui Putin, site-ul Kremlinului descrie „integrarea” dintre cele două națiuni drept „un proiect important pe termen lung pentru Moscova” înainte de întâlnirea lor de vineri de la reședința de vară a liderului rus la Soci.
OACI, al cărui membru este Belarus, nu are puterea de a ordona sancțiuni, iar sprijinul Rusiei pentru Minsk înseamnă că este puțin probabil ca Consiliul de Securitate al ONU să convină asupra unei declarații colective.
Cu toate acestea, națiunile UE interzic transportatorii din Belarus și UE a cerut, de asemenea, companiilor aeriene să evite spațiul aerian al țării.
Președintele Belarus Alexandr Lukașenko, numit deseori și ”ultimul dictator al Europei”.
Autocratul Lukașenko, care conduce Belarusul neîntrerupt din 1994, numit și „ultimul dictator al Europei”, a acuzat miercuri Occidentul că a trecut „multe linii roșii” în reacția sa la incident și a avertizat că Belarusul este la un pas de un„război rece” cu adversarii săi care încearcă să-i submineze autoritatea.
„Așa cum am prezis, toți cei care ne urăsc, din țară și din străinătate și-au schimbat metodele de atacare a statului. Au trecut multe linii roșii și au trecut granițele bunului simț și moralității umane", a spus Lukashenko în fața parlamentului.
Sfidător, Lukashenko a spus că „a acționat legal pentru a ne proteja poporul” de o presupusă amenințare cu bombă în avion, într-o adresă parlamentară miercuri. De fapt, așa zisa amenințare cu bombă a venit după ce aeronaval Atena-Vilnius a intrat în spațiul aerian controlat de Belarus.
Your browser doesn’t support HTML5
Minciunile din discursul lui Lukașenko despre deturnarea avionului de pasageri
Lukașenko se confruntă cu unele dintre cele mai puternice presiuni internaționale din cei aproape 27 de ani de guvernare a fostei sale sovietice Belarus.
El și aliații săi sunt deja sub o serie de sancțiuni severe pentru reprimarea protestelor după realegerea sa în august anul trecut.
Îți mai recomandăm Amenințarea cu bombă a venit după ce Belarus a deturnat avionul | Cronologia arestării lui Protasevici