Țară în service | Marii câștigători de pe piața energiei. Cum au ajuns firme cu zero angajați să distribuie electricitate în România

Furnizorii de energie electrică și cei de gaze au mărit nejustificat prețurile, consideră unii specialiști din domeniu energetic.

În spatele facturilor mai mari la energie și gaze se află foarte mulți bani. Liberalizarea haotică a pieței energiei din România a dus și la apariția unor profitori. Europa Liberă a verificat toate firmele din domeniul electricității și gazelor - peste 120 de companii - într-un demers menit să răspundă la întrebarea „Cine se îmbogățește în urma creșterii facturilor?”

  • liberalizarea prețurilor la energie electrică și la gaze a făcut ca facturile unor consumatorilor casnici să se dubleze;
  • mai puțin de 150.000 de români și-au schimbat furnizorul de energie, conform datelor obținute de Europa Liberă. Alți aproape 1,2 milioane și-au schimbat tipul de contract, dar au rămas la același furnizor;
  • prețul la energie electrică a crescut cu peste 65% față de ultima lună din 2020 și cu peste 100% la gaze față de aceeași perioadă, potrivit unor calcule realizate de organizațiile non-guvernamentale;
  • ministrul Energiei, Virgil Popescu, susține că majorarea este cauzată de certificatele de CO2 care intră în prețul zilnic al producției de energie în țările care poluează apelând la termocentrale pe cărbuni;
  • la bursa de energie - OPCOM - cotația unui MWh era de 40 de euro în februarie anul trecut. Acum, acest preț mediu al zilei este de peste 110 euro. Diferența de cotație este explicată de dorința firmelor de a scoate rapid un profit cât mai mare;
  • Marii câștigători ai facturilor mai mari din această iarnă rămân marile companii, dar și statul român, care este acționar în câteva dintre cele mai mari societăți din domeniul energiei.

Primul efect legat de preț al liberalizării pieței de energie din România a fost creșterea acestora de la 1 iulie. Teoretic, efectul trebuia să fie opus.

În România erau până pe 1 ianuarie 2021, aproape 5,9 milioane de consumatori casnici care aveau un contract reglementat. Toți plăteau un preț maxim negociat de stat cu furnizorii firmelor care ofereau energie electrică în apartamente și case.

Îți mai recomandăm 3 minute | „Îmi fierbea creierul”, amintiri din anii '80, moțiunea de cenzură în Parlament

Aproape 99% dintre cei 5,9 milioane de consumatori (majoritatea casnici) primeau energia de la șapte firme: CEZ Vânzare SA, Electrica Furnizare SA, E.ON Energie România SA, Enel Energie SA, Enel Energie Muntenia SA, Engie România SA și Tinmar Energy SA, așa cum reiese din rapoartele ANRE. RCS&RDS, un alt jucător mai nou pe piața de energie, deținea, conform raportărilor companiei, aproape 150.000 de abonați la sfârșitul anului trecut.

Liberalizarea - un eșec

După liberalizare, consumatorii au putut să aleagă dintre 57 de firme (în cazul energiei electrice) și dintre 69 de societăți (pentru gaze) care este compania care le furnizează energia.

La șapte luni după liberalizare sub 1,4 milioane de români și-au schimbat contractele și aproximativ 120.000 și-au schimbat furnizorul, conform datelor obținute de Europa Liberă de la ANRE. Peste jumătate din aceștia au încheiat un contract cu Hidroelectrica SA, compania națională care produce energie prin centralele amplasate în barajele cursurilor râurilor și ale Dunării.

Hidroelectrica produce peste 20% din energia electrică utilă în timpul unei zile în România de consumatorii casnici și de firme.

5,75 de milioane de consumatori și-au păstrat furnizorul actual, dar au schimbat tipul și durata contractuală.

„120.000 de consumatori din 5,9 de milioane reprezintă puțin peste 2%. Asta înseamnă un eșec răsunător. Practic, nu s-a schimbat nimic, doar ai permis marilor furnizori să-și mențină cota de piață și să decidă totul în domeniu, iar pe micii furnizori îi obligi să crească tarifele pentru a rezista pe piață. Urmarea: creșterea prețurilor. Ceea ce s-a întâmplat”, este opinia tranșată a lui Viorel Bratoveanu, expert în domeniul energetic.

Drumul energiei: de la producător la priza din casă

Pentru a explica cât mai bine de ce s-au majorat prețurile pe o piață energetică în care teoretic se bat aproape 120 de firme trebuie să explicăm cum ajunge energia electrică în prizele din case și gazele în centrale și în aragazul din bucătărie.

Îți mai recomandăm Traseul în democrație al unui fost lucrător al Securității: șef la stat, consul, decorat de doi președinți, pensie de 11.500 de lei

70% din consumul zilnic național de energie este produs de doar patru companii - Nuclearelectrica SA, Hidroelectrica SA, OMV Petrom SA și Complexul Energetic Oltenia SA. Energia regenerabilă (eoliană, solară, biomasă etc) atinge în cele mai bune zile în jur de 30-32% din consumul zilnic energetic al țării.

După ce este produsă energia zilnică de către Hidroelectrica, spre exemplu, sau de alt producător aceasta intră în sistemul național.

Rețeaua națională (de înaltă tensiune) este asigurată de compania de stat Transelectrica. Situația este identică și în domeniul gazelor.

Sistemul electric de înaltă tensiune este administrat de Transelectrica, societate de stat care are un tarif de 20 de lei/MWh intrat în rețea.

După ce acestea sunt extrase, ele sunt introduse în rețeaua administrată de Transgaz.

De aici, energia produsă de centralele hidroelectrice poate fi transportată doar de anumite companii, cărora statul român le-a concesionat dreptul exclusiv de a distribui energie electrică sau gaze. În România, prin ordine ANRE din 2004 și 2005, s-a stabilit că subsidiarele de profil ale Enel, Electrica și E.ON au dreptul exclusiv de distribui energie. Altfel spus, s-o preia din rețelele de înaltă tensiune și s-o transporte în sistemul de joasă tensiune, cele care alimentează zonele rezidențiale.

Mai mult, în baza acestor ordine ANRE, Înalta Curte de Casație și Justiție a mai stabilit în martie 2021 că alți producători nici măcar nu au dreptul să-și dezvolte o rețea proprie de distribuție a energiei. Aceste reglementări fusese atacate în instanțe din 2017 de RCS&RDS care dorea să-și dezvolte rețeaua proprie de distribuție.

Judecătorii au stabilit, conform motivării deciziei, că societățile cărora statul român le-a acordat concesiunea rețelelor de distribuție au „dreptul să refuze ca și alte companii să presteze în respectivele regiuni serviciul de distribuție a energiei electrice prin rețele de distribuție proprii, invocând dreptul exclusiv de a presta respectivul serviciu în acele regiuni, dobândit prin contractele de concesiune”.

Drumul energiei, de la producere până la livrarea către consumator.

  • Enel are concesiune de distribuție energie electrică pentru regiunile Banat, Muntenia și Dobrogea pentru energie electrică.
  • Electrica (prin Electrica Power Distribution) are concesiunea de distribuție energie electrică pentru Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Alba, Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna, Prahova, Buzău, Dâmbovița, Brăila, Galați și Vrancea.
  • E.ON are concesiune distribuție gaze pentru Transilvania, Crișana, Maramureș, Moldova și Banat (partea de nord a țării) și pentru gaze.
  • Engie preia concesiunea distribuției gazelor în partea de sud a țării
În 2054 vor expira aceste concesiuni și piața de distribuție va putea deveni, teoretic, liberă.

Ce s-a liberalizat până la urmă

Revenind, de la 1 ianuarie s-a permis societăților care și-au asumat rolul de furnizor șansa de prelua energia de la distribuitor și a o oferi populației.

Prin urmare, pe piață au intrat trei tipuri de firme:

  1. Producătorii privați de energie regenerabilă (solară, eoliană etc) și Hidroelectrica. Firme care produc energie cu scopul de a o vinde direct sau la bursă. Prin liberalizare, aceste firme au putut să vândă direct energia pe care o produc către consumatori casnici, stabilind orice preț au considerat corect. De obicei, aceste societăți produc cea mai ieftină energie.
  2. Traderi de energie, firme care cumpără energie pentru a o vinde mai departe către populație sau alte societăți.
  3. Platforme industriale care realizează energie electrică pentru activitatea proprie: gen ALRO Slatina sau Liberty Galați.

Prețurile mai mari după liberalizare

Virgil Popescu, ministrul Economiei, și Florin Cîțu, premierul României, au dat vina pe certificatele CO2 pe care normele Uniunii Europene le impun statele care încă folosesc termocentrale pe bază de cărbuni. Certificatele CO2 sunt de fapt - în spatele unei scheme complicate - un fel de taxă pe energie aplicată statelor care nu investesc în energia verde.

Virgil Popescu s-a ocupat de trecerea la piața liberă din poziția de ministru al Economiei (2020) și ministri al Energiei (2021).

„Principala cauză a creșterii prețului este costul certificatului de CO2 nu doar în România, ci peste tot, acolo unde există energie pe cărbune prețul este foarte sus, 55 de euro costul unui certificat care se adaugă la costurile de producție şi evident că toți ceilalți producători vor beneficia de acest preț și vor face profit”, a explicat Virgil Popescu.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că aceste declarații nu prea sunt realiste sau corecte. „Certificatele CO2 nu au nimic cu scumpirile la gaze, unde este marea problemă a consumatorilor - creșteri de peste 100%. Certificatele CO2 au scumpiri pe piața de energie electrică de circa 4%, adică nici nu reprezintă cauza principală”, detaliază acesta.

CÂT A CRESCUT PREȚUL LA ENERGIE ELECTRICĂ: 65%


Prețul energiei electrice la consumatorul final a crescut în primele șase luni, cu 24% conform datelor obținute de Institutul Național de Statistică (INS). Însă această este media până în iunie, acum în piață sunt companii care au majorat tarifele și până la 65%.

Europa Liberă a dezvăluit în această lună o situație în care o firmă a dublat printr-o notificare tarifele, deci le-a mărit cu 100%.

Îți mai recomandăm Prețuri fixe pe un an la energie electrică și gaz, dublate printr-o „notificare”

„Analizând situația din ultimele două luni se observă că ofertele unor furnizori în piață prezintă creșteri ale prețului energiei electrice de până la 65,2%. Astfel de prețuri care impun noi trenduri în piața consumatorului final nu au o justificare teoretică, ele fiind rodul speculaților și al manipulărilor”, explică reprezentanții ONG-ului Energie Inteligentă.

Practic, diferența dintre o majorare cu 10,7%, calculată de Energie Inteligentă, și cea de 65% practicată în piață este una artificială, în care furnizorii încearcă să scoată un profit cât mai mare de pe urma consumatorilor.

Conform lui Dumitru Chisăliță, majorarea tarifelor nu trebuia să fie mai mare de 10,7% (formată din creșterea costurilor cu achiziția certificatelor de CO2 - 4,5%, diferența între cerere și ofertă, care a determinat achiziția energiei din import - 6,2%).

Pe bursa de energie, prețul mediu ponderat pentru un MWh tranzacționat a ajuns și la 115 euro. În schimb, același cotație era în februarie 2020 la 44 euro/MHh, iar în august 2020 era de 43 MWh.

Cotațiile unui MWh în Franța, Germania și Belgia sunt sub 45 de euro. Doar în Serbia, Ungaria și Grecia se mai ating astfel de cotații, tot din cauza prezenței producătorilor de energie pe cărbuni.

CÂT A CRESCUT PREȚUL LA GAZE: peste 100%

Prețul gazelor naturale la consumatorul final, a crescut în primele șase luni cu 20% conform datelor obținute de la INS.

Însă, „analizând situația din ultimele două luni se observă că ofertele unor furnizori în piață prezintă creșteri ale prețului gazelor naturale de până la 100%”, spune Dumitru Chisăliță.

Acesta mai precizează că în opinia membrilor asociației pe care o reprezintă „costul mediu al gazelor din portofoliul furnizorilor ar fi de circa 123 lei/MWh. Cu toate acestea prețul gazelor ofertate pe piață este de 180 – 240 lei/MWh. Astfel, de prețuri nu au o justificare teoretică, ele fiind rolul speculațiilor și al manipulărilor”.

Spre deosebire de energia electrică, doar o mică parte din cantitatea de gaz este tranzacționată la vedere, pe Bursa Română de Mărfuri. Spre exemplu, anul acesta s-au făcut tranzacții cu livrarea în luna respectivă doar în ianuarie.

Reprezentanții Asociației Energiei Inteligente au analizat cât ar fi trebuit să urce majorările justificate de piața liberă:

  • Programul denumit „Gas Release” aplicat de guvernul României în 2020 a dus la plafonarea prețurilor cu 5% mai mici decât cele de pe bursa de gaze de la Viena, cea mai mare de profil din Europa. Acest lucru a făcut ca anul trecut mare parte din producția și rezervele producătorilor de energie să fie exportate în Austria și Ungaria, unde prețurile erau mai mari. Această politică energetică a României ar fi trebuit să ducă însă la o majorare de 6,4%, ținând cont că sunt limitări de export pentru gazele naturale.
  • În acest an, cererea de gaze a fost mai mare decât producția, asta și pentru că economia a ieșit din pandemie, dar și pentru că unele companii au vrut să-și acopere stocurile exportate anul trecut. „Deficitul între cerere și ofertă care a determinat importuri ridicate în anul 2021, inclusiv pentru a acoperi exporturile de gaze, estimăm că au determinat o creștere de preț de 7,9%”, mai spun reprezentanții Energie Inteligentă.

Aici mai trebuie precizat însă că importurile de gaze din Rusia nu ar fi trebuit nici ele să ducă la o majorare prea mare a prețurilor. Contractul de import gaze a fost încheiat de statul român cu Gazprom-ul, în luna aprilie 2021.

Gazoductul Nord Stream aduce gazul rusesc în vestul Europei

Raportul privind piața de gaze al ANRE arată că prețul de achiziție al gazelor din Rusia este de 73,38 lei/MWh, adică sub prețul din acel moment de pe Bursa Română de Mărfuri, unde era o cotație de 73,61 lei/MWh.

Prin urmare, prețul gazelor ar fi trebuit să crească până la maximum 20,5%, conform analizelor Energia Inteligentă, și nu cu 100% așa cum s-a întâmplat.

„Cu toate acestea, prețurile la consumatorul final au crescut cu peste 100% și uneori până la 150%”, reamintește Dumitru Chisăiță.

Soluția legii consumatorul vulnerabil

La cotațiile din acest moment, prețurile la facturi vor exploda în sezonul rece, atunci când se va da drumul serios la consumul de gaze pentru încălzire, dar va crește și timpul de folosire al energiei electrică.

Răzvan Nicolescu, fostul ministru al Energiei, aprecia într-o prezență la Digi24, că o familie din Brașov care a plătit anul trecut peste 700 de lei pentru încălzire, anul acesta poate plăti și 1.500 de lei pe lună factura la gaze.

Specialiștii consultați de Europa Libera au calculat sau au apreciat că în funcție de oraș, factura la gaze va crește în medie cu 100 de lei la o familie cu 3 persoane care locuiește în două camere, locuință cu 40 de metri pătrați.

Așa arată o reclamă pentru o companie de energie din România.

În schimb, factura la energie electrică pentru aceeași familie va fi mare cu 20 de lei, asta dacă energia termică este pe bază de centrală cu gaze sau în sistem centralizat.

Pentru protejarea categoriilor sărace de aceste majorări, ministrul Virgil Popescu a anunțat încă din august ca Executivul dorește să aplice prevederile Legii consumatorului vulnerabil încă din acest an. Membrii Camerei Deputaților au decis pe 7 septembrie ca această lege să se aplice de la 1 noiembrie.

În această lege se precizează că familiile și persoanele singure cu un venit mediu net lunar pe persoană mai mic decât 2.000 de lei vor beneficia de ajutoare pentru încălzire. Aceste ajutoare vor fi calculate procentual în funcție de nivelul de venituri. Practic, familiile cu venituri sub 200 de lei pe membru vor avea căldura decontată integral de stat, iar familiile cu venituri de aproape 2.000 de lei pe membru vor beneficia de 10% ajutor de stat.

Statul dă ajutoare, deși tot statul câștigă din majorare

„Creșterea prețurilor la gaze și energie electrică, a creat cele mai mari avantaje statului: conectarea redevențelor pentru gaze la prețurile de la Viena, a determinat o creștere a veniturilor din redevențe cu circa 500%; creșterea prețurilor a determinat creșterea veniturilor din TVA cu cca. 48%”, apreciază Dumitru Chișăiță.

UNDE AJUNG BANII PLĂTIȚI PE FACTURI

Concluzionând, între 40% (la energie electrică) și 80% (la gaze) din majorările la factura la energie din această iarnă vor contribui doar la creșterea profitului furnizorului, conform Asociației Energia Verde. Aceste procente din creșterile prețului la energie sunt nejustificate.

Reprezentanți ai Consiliului Concurenței ne-au transmis că au început mai multe investigații legate de piața de energie, iar unele dintre acestea privesc modul în care au fost stabilite prețurile.

ANRE a primit peste 10.000 de sesizări din partea clienților nemulțumiți. Și la Protecția Consumatorilor au fost înregistrate sute de reclamații numai în luna august.

Europa Liberă a verificat, cu ajutorul platformei termene.ro, cine se află în spatele tuturor furnizorilor de energie electrică și a celor de gaze.

Marile companiii

  • CEZ Vânzare SA (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de 2 miliarde de lei, profit de 47 milioane de lei, și 242 de angajați.

Acționariatul este format din Felix Supply Holdings SRL din București - 99.999999% și Felix Powe Holdings SARL. Offshore-ul luxemburghez face parte din grupul australian Macquarie, holding care a cumpărat compania românească CEZ de la grupul ceh cu același nume. Valoarea tranzacției a fost de 960 de milioane de euro și a avut loc în toamna anului trecut.

  • ENEL Energie SA din București (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de 2,8 miliarde de lei, profit de 137 milioane de lei, 250 de angajați - 250

Acționariatul este format din: Enel SPA- 51.003 %, Societatea de Administrare a Participanților în Energie - 36.997% și Fondul Proprietatea 12%.
Enel Spa este considerată cea mai mare companiei energetică din Italia și este deținută de guvernul de la Roma.

  • E.ON Energie România SA din Mureș (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de 4,2 miliarde de lei, pierderi de 4,2 milioane de lei, 172 de angajați.

Acționariatul este format din: E.ON România SRL - 68,18% și Ministerul Energiei - 31.82%. La rândul său, E.ON România SRL este deținut de compania E.ON Beteiligungen GMBH din Germania care face parte din grupul german E.ON, grup controlat de investitori din Germania, Marea Britanie, Canada și Elveția.

  • ENEL Energie Muntenia SA din București (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de 2,8 miliarde de lei, profit de 139 milioane de lei, 271 de angajați.

Italienii de la Enel SPA dețin 78% dintre acțiunile companiei, iar Fondul Propietatea (cu 12%) și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie SA (10%) completează lista acționarilor.

  • Electrica Furnizare SA din București (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de 5,1 miliarde de lei, profit de 233 milioane de lei, - 781 de angajați.

Acționariatul este format din: Societatea Energetică SA - 99.999842% și Societatea Filială de Întreținere și Servicii Energetice „Electrica Serv”. Statul român prin Ministerul Energiei este acționarul unic al Societății Energetică SA.

  • Hidroelectrica SA din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 3,8 miliarde de lei, profit de 1,45 miliarde de lei, 3.354 angajați.
Statul român prin Ministerul Energiei deține 80,0561 %, iar Fondul Proprietatea SA are un pachet de 19,9439%.

  • OMV Petrom SA din București (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de 14,8 de miliarde de lei, profit de 1,4 miliarde de lei, - 10.949 de angajați.

Acționarul majoritar este compania austriacă OMV AktienGesellShaft - cu 51,0105 %. Ministerul Energiei și Fondul Proprietatea dețin 20,6389%, respectiv 9,9985%.

Nuclearelectrica SA din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 2,4 miliarde de lei, profit de 699 milioane de lei, 2.028 de angajați.

Statul român prin Ministerul Energiei deține 82,4981%, iar Fondul Proprietatea restul de 6,999%.

  • Tinmar Energy SA din București (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de 2,2 miliarde de lei, profit de 112 milioane de lei, 90 de angajați.

Acțiunile sunt deținute de alte trei societăți: JO Holding AG din Elveția - 63,283789%, Victory Executive SRL din București (acționar unic - Alexandru Geoege Oancea, din Prahova) - 20,86025% și Martin Oil Energy SRL (Augustin Constantin Oancea, acționar majoritar) - 15,855961%.

  • Engie Romania SA din București (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de 6,5 de miliarde de lei, profit de 498 milioane de lei, 753 de angajați.

Acționarii principali sunt: România Gas Holding BV din Olanda - 50,994702%, Ministerul Energiei - 36,996161% și Fondul Proprietatea - 11,998753%.

  • RCS&RDS SA din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 3,9 miliarde de lei, profit de 243 milioane de lei, angajați 13.056)

Acționile companiei de comunicații sunt trecute pe firma olandeză Digi Communications NV. Grupul RCS&RDS este controlat de omul de afaceri
Zoltan Teszari.

TERMOCENTRALELE

  • Complexul Energetic Oltenia SA din Gorj (energie electrică)

- cifră de afaceri de 2,1 miliarde de lei, pierderi de - 980 milioane de lei, 12.193 de angajați.

Statul român prin Ministerul Energie deține 77.151383% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea SA are 21.559907%.

Complexul Energetic Oltenia este unul dintre cei mai mari poluatori din România.

  • CET Arad (energie electrică)

- cifră de afaceri de 101 de milioane de lei, pierderi de 40 milioane de lei, 173 de angajați.

Consiliul Local al Municipiului Arad este acționarul principal, cu 99.59173%.

  • CET Govora SA din Vâlcea (energie electrică)

- cifră de afaceri de - 286 de milioane de lei, pierderi de 90 milioane de lei, 1.357 de angajați.
Consiliul Județean Vâlcea este acționarul unic al societății.

  • Electrocentrale București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei, profit de 358 milioane de lei, 1.721 de angajați - 1721.
Statul român prin Ministrul Economiei deține 97,51%.

  • Modern Calor SA din Botoșani (energie electrică)

- cifră de afaceri de - 38 de milioane de lei, profit de - puțin peste 20.000 de lei, 186 de angajați.
Consiliul Local Botoșani este acționarul unic.

FIRME CU UN SALARIAT SAU CU ZERO ANGAJAȚI

  • East Wind Farm din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 20 de milioane de lei, profit de 4,7 milioane de lei, un angajat.

Acționarul principal este offshore-ul olandez Transeastern Power BV din Amsterdam, cu peste 99% din acțiuni. East Wind Farm a fost cumpărat de Transeastern Power Trust, un fond canadian de investiții, de la OMV cu aproape 25 de milioane de euro. Petre Lificu, director ANRE între , a fost reprezentantul canadiene companiei în României.

  • Alive Capital SA (energie electrică)

- cifră de afaceri de - 145.000 de lei, profit de - 20.000 de lei, zero angajați.

Acționarul unic este italianul Billi Giacomo, iar administrator este Gina Maria Andrei.

  • RES Energy Solutions SA din Bihor (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de 8,9 de milioane de lei, profit de 600.000 de lei, un angajat.

Acțiunie sunt deținute în mare parte de alte firme: Aqua President SRL (Jean Podilă - 70% și Dumitru Fechete - 30%) - 33,4%, Construct Scut SRL (Vasile Scuturici, acționar unic) - 21,91% și Ganatran SRL - 6,85%.

  • Energy Grid SRL din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 360.000 de lei, profit de 10.000 de lei, fără angajați.

Acționari sunt: Radu Andrei Ieșan - 55% și Ioana Cristina Shaiq - 41%.

  • Werk Energy SRL (energie electrică)

(cifră de afaceri de - 7,6 de milioane de lei, profit de - 16.000 de lei, fără angajați)
Acționarul unic este grecul Antonios Tsesmetzis.

  • Plenerg SRL din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 7,1 de milioane de lei, pierderi de - 1,5 milioane de lei, un angajat.

Firma este deținută de două societăți din Olanda, Project Sierra 10 BV - 95% și Project Sierra 11 BV.

  • Photovoltaic Green Project din Ilfov (energie electrică)

- cifră de afaceri de 14,8 de milioane de lei, pierderi de 9,8 milioane de lei, un angajat

Acționarul principal este firma ilfoveană Transenergo Com SA, cu 97,62%.

OFFSHORE-URI

  • Izvor de Lumina SRL din Argeș (energie electrică)

- cifră de afaceri de 22,7 de milioane de lei, pierderi de 1,1 milioane de lei, un angajat.

Italianul Stefano Fedele Farina, cu 96,8%, este acționarul principal.

  • Green Vision Seven din Brașov (energie electrică)

- cifră de afaceri de 42 de milioane de lei, pierderi de 5,6 milioane de lei, un angajat.

Offshore-ul Hong Kong Kimmy Co.Limited este acționarul princpal cu 95,5%, iar neamțul Jurgen Andreas Faff, cu 4,5%. Conform reprezentanților societății, Green Vision Seven SRL este prezentă în piaţa de energie din 2013, o subsidiară a
Hareon Solar, una din companiile chinee de pe pe piața energiei. Firma deține un parc fotovoltaic la Ucea de Sus, județul Brașov.

  • Renovatio Trading SRL din București (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de 499 de milioane de lei, profit de 7,5 milioane de lei, 20 de angajați - 20.

Offshore-ul cipriot RG Renovatio Group Limited deține 80% din acțiuni, iar restul sunt la Eduard Marius Ciucu.

ALTE FIRME

  • Electricom SA (energie electrică)

- cifră de afaceri de 18 de milioane de lei, profit de 1,7 milioane de lei, 15 angajați.

Acționarul principal al firmei este societatea Bomax Trading SRL, cu 82.59%. Sorin Bonciu este acționarul unic al societății Bomax Trading. Bonciu este un om de afaceri care a investit în domeniile imobiliar și energetic.

  • Enet SA din Vrancea (energie electrică)

- cifră de afaceri de 36 de milioane de lei, pierderi de 11,5 milioane de lei, 213 angajați.

Acționarul unic al societății este Consiliul Local al Municipiului Focșani.

  • BEPCO din Brașov (energie electrică)

- cifră de afaceri de 84 de milioane de lei, profit de 13 milioane de lei, 79 de angajați.

Firma este controlată de familia Călin Filimon Costan și Simina-Mariana Costan prin intermediul societății brașovene Transformer Eneergy Supply și prin offshore-ul cipriot Tradeflax SRL din Nicosia.

  • Enex SRL din Cluj (energie electrică)

- cifră de afaceri de 68 de milioane de lei, profit de 3 milioane de lei, 14 angajați.

Acționariatul este format din: Imobolis Invest SRL, cu 75% și Stelian Darie cu 25%. La rândul său, Imobolis are patru acționari: Ștefan Gadola - 33,3333%, Pal Peter - 33,3333% și Tudor Alexandru Socea - 30% și Ioan Socea - 3,3334%. Ștefan Gadola este cel care conduce și compania clujeană EnergoBit.

  • EOL Energy din Satu Mare (energie electrică)

- cifră de afaceri de 13 de milioane de lei, profit de aproape un milion de lei, 4 angajați.
Este un furnizor de energie non-casnic.

Acționariatul este format din Gheorghe Boeru - 45%, Dragoș Marian Boeru - 15%, Bogdan Eugeniu Boeru - 15% și Tudor Sever Stăncioiu - 25%. Gheorghe Boeru este un afacerist care a avut de-a lungul timpul afaceri cu statul.

  • Skybase Energy din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 5 de milioane de lei, profit de 900.000 de lei, 7 angajați.
Acționarul unic și administratorul firmei este chinezul Yun Zhou.

COMPANII SPECIALIZATE ÎN ALTE DOMENII DECÂT ENERGIA

Este vorba de

  • Petrotel-Lukoil SA din Prahova (energie electrică)

(cifră de afaceri de - 3,8 miliarde de lei, pierderi de - 441 milioane de lei, angajați - 501)
Litasco SA, companie elevețiană, deține 99,7676% din societate. Litasco este o firmă controlată de Lukoil, compania de stat rusească, prin care societatea face investiții în mai multe state.

  • SNGN Romgaz SA din Sibiu (energie electrică și gaze)

(cifră de afaceri de - 3,9 miliarde de lei, profit de - 1,2 miliarde de lei, angajați - 5.531)
Statul român prin Ministerul Energiei deține 70,0071.%

  • Rulmenți din Bârlad (energie electrică)

- cifră de afaceri de 114 de milioane de lei, pierderi de 23,4 milioane de lei, 1.089 de angajați.

Acționarul principal este firma turcească Bera Holdings AS - cu 90,703375%, iar din acționariat mai fac parte Evergent Investments SA din Bacău.

  • Liberty Galați (energie electrică)

- cifră de afaceri de 4,6 miliarde de lei, pierderi de 51 milioane de lei, 5.026 angajați.

Combinatul siderugic de la Galați este deținut de compania londoneză Liberty Holdco Galați&Skopje Limited.

  • Veolia Energie Prahova (energie electrică)

- cifră de afaceri de 230 de milioane de lei, profit de 12 milioane de lei, 305 de angajați.

Compania franceză Veolia deține această firmă prinintermediul SA-ului românesc Veolia Energie România, cu 87,2% dintre acțiuni. Din acționariat mai fac parte Consiliul Județean Prahova și Consiliul Local al Municipiului Ploiești cu câte 6,4% dintre acțiuni fiecare.

  • Veolia Energie Romania (energie electrică și și gaze)

- cifră de afaceri de 268 de milioane de lei, profit de 29,3 milioane de lei, 91 de angajați.

Compania franceză Veolia Energie International deține societatea.

  • Alro SA din Olt (energie electrică)

- cifră de afaceri de - 2,3 miliarde de lei, profit de - 295 de milioane de lei, angajați - 2.427)

Acționariatul este format din: Vimetco NV din Amsterdam - 54,1898%, Paval Holding SRL - 23.2117% și Fondul Proprietatea SA. Vimetco este deținută de miliardarul rus Vitali Matsitski.

  • Anchor Grup SA din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 54,5 de milioane de lei, profit de 5,5 milioane de lei, 107 angajați.

Firma este deținută prin intermediul a două societăți înegistrate în Olanda, Anchor Retail Investments și Fiba Capital Investments. Anchor Grup este prezent în România prin mai multe investiții imobiliare, iar compania face parte din holdingul turcesc FIBA.

  • Cotroceni Park SA din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 146 de milioane de lei, pierderi de 100 de milioane de lei, 48 de angajați.

Acționarul unic este offshore-ul cipriot Cotroceni Investments Limited. Miliardarul israelian Lev Leviev ar controla grupul imobiliar AFI, din care face parte și Cotroceni Park SA.

  • Electrificare CFR SA (energie electrică)

- cifră de afaceri de 450 de milioane de lei, pierderi de 18 milioane de lei, 2.275 angajați.

Acționarul unic al firmei este Compania Națională Căi Ferate CFR SA, societate deținută la rândul său de Ministerul Transporturilor.

ENERGIE REGENERABILĂ

  • Verbund Wind Power Romania din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 211 de milioane de lei, profit de 308 milioane de lei, 11 angajați.

Acționarul unic este compania austriacă Verbund AG.

  • Warehouses de Pauw Romania (energie electrică)

- cifră de afaceri de 210 de milioane de lei, profit de 700.000 de lei, 17 angajați.

Firma belgiană WPD Invest NV este acționarul majoritar cu 85%. Din acționariat mai fac parte JB Top Pro Invest SRL - 11,25% și societatea belgiană VuurrrKruisenBizz BV - 3,75%.
Compania belgiană este specializată în special în realizarea și adminstrarea unor depozite de marfă.

  • A Energy Ind SRL din Sibiu (energie electrică)

- cifră de afaceri de - 66 de milioane de lei, profit de - 7,5 milioane de lei, angajați - 3)
Acționarii sunt: germanul Sieffried Losch - 50% și George Soare - 50%. Aceștia au mai investit și în zona imobiliară.

  • Absolute Energy SRL din Harghita (energie electrică)

- cifră de afaceri de 8,5 de milioane de lei, profit de 900.000 de lei, 2 angajați.

Acționariatul este format din: Eurato SA - 40%, Tivadar Bencze - 30%, Monica Adriana Lazăr - 18%, Sebastian Alexandru Lazăr - 6% și Miruna Letiția Lazăr - 6%. Tivadar Bencze deține și pachetul majoritar de acțiuni (peste 80%) la Eurato SA. Acesta este un inginer care a început mai multe afaceri în zona Harghita, Covasna.

  • Aderro G.P. Energy SRL din Brașov (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de - 68 de milioane de lei, profit de un milion de lei, 10 angajați.

Acționariatul este format din: firma Nepos AM SRL - 99,997% și societatea germană CustoSolar GMBH - 0,003%. Germanca Rita Krammer este acționarul unic la Nepos.

  • Apuron Energy SRL, fosta Energieverde Furnizare SRL (energie electrică)

- cifră de afaceri de 20 de milioane de lei, pierderi - 20.000 de lei, 4 angajați.

Societatea este deținută de Cooperativadeenergie.ro Societatea Cooperativă Europeană cu Răspunde Limitată. Administratorii sunt Gijbertus Johannes Huijink, Victor Petrișor Iancu și Ioan Dinu Drog.

  • Aqua Energia SA (energie electrică)

- cifră de afaceri de 11,6 de milioane de lei, profit de 1,1 milioane de lei, 8 angajați.

MVM Energy România SA este acționarul principal, companie deținută de firma elvețiană MVM Switzerland AG.

ALTE FIRME SPECIALIZATE ÎN ENERGIE

  • Conarg Real Estate din Argeș (energie electrică)

- cifră de afaceri de 49,4 de milioane de lei, profit de 6,8 milioane de lei, 6 angajați.

Omul de afaceri Vlentin Vișoiu controlează această societe, prin intermediul Conarg SA.

  • Crest Energy SRL (energie electrică)

- cifră de afaceri de 8,3 de milioane de lei, profit de 1,5 milioane de lei, 4 angajați.

Acționarii sunt americanii Chang Oh Turkmani - 51% și Salah Abdul Wahab Turkmani.

  • MVM Energy Trade Plus SRL, fosta Cyeb SRL (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de - 10,2 de milioane de lei, pierderi de - 1,2 milioane de lei, 8 angajați.

Firma elvețiană MVM Switzerland AG controlează SRL-ului românesc prin intermediul MVM Energy România SA.

  • EFT Furnizare SRL din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 503 de milioane de lei, profit de 15,5 milioane de lei, 5 angajați.

EFT International Investments Holdings Limited din Marea Britanie - 80%, sârbul Vojkan Tomasevic - 15 %, Gabriela Amalia Badea și Alexandru Costin Marin, fiecare cu 2,5%.

  • Egger Romania din Timișoara (energie electrică)

- cifră de afaceri de 1,43 miliarde de lei, profit de 65 milioane de lei, 781 angajați.

Acționarul majorutar este compania austriacă Egger OstEuropa Beteiligungsverwaltung GMBH.

  • Elcata MHC SRL din Brașov (energie electrică)

- cifră de afaceri de 14,5 de milioane de lei, profit de 900.000 de lei, 4 angajați.

Acționariatul este format din: Dănuț Frunză - 86% și Gheorghe Catarig - 14%.

  • Electric Planners SRL (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de - 30 de milioane de lei, profit de 1,4 milioane de lei, 14 angajați.

Acționarii sunt: Natanail Romulus Petrescu - 90% și Mihai Sandu, restul de 10%.

  • Electrocarbon SA din Ilfov (energie electrică)

- cifră de afaceri de 24 de milioane de lei, pierderi de 11,8 milioane de lei, 95 de angajați.

Acționariatul este format din: Vektor Elements SRL - 55.0222%, Elsid Carbon SRL - 25.8911% și Emil Mihai Tufeanu - 17.3261%. Elsid Carbon este deținută de Elsid SA.

  • Electromagnetica SA din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de - 283 de milioane de lei, profit de - milioane de lei, angajați - 387)
Acționariatul are în componență doi parteneri mai importanți Asociația Electromagnetica - 31,2814% și SIF OLTENIA - 14,8825%. Restul parților sociale sunt deținute de liste de acționari.

  • Elsid SA din Ilfov (energie electrică)

- cifră de afaceri de 102 de milioane de lei, profit de 12 milioane de lei, angajați - 169)

Vektor Elements SRL este acționarul principal al societății, cu peste 98%. Firma Vektor Elements SRL este deținută de Emil Mihai Tufan.

  • Energia Gas&Power SRL din București (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de - 18 de milioane de lei, profit de - 2,6 milioane de lei, angajați - 41)
Acționariatul este format din: Europe Energy SPA din Italia - 71.18%, New Energy Trading AG din Elveția - 26,32% și Ovidiu Călin Donca, restul acțiunilor

  • Energy Distribution Services SRL (energie electrică)

- cifră de afaceri de 750 de milioane de lei, profit de 50 milioane de lei, 18 angajați.

Sorina Liana Mirea - 50% și Costin Alexandru Mirea, 50% sunt cei doi co-parteneri.

  • Energy Trade Activ SRL (energie electrică)

- cifră de afaceri de 9,2 de milioane de lei, profit de 2 milioane de lei, 5 angajați.

Acționarul principal este Liviu Tudor cu 99,9978 %.

  • Enol Grup SA din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 2,4 de milioane de lei, pierderi de 700.000 de lei, 3 angajați.

Acționariatul este compus din: Silviu Lucian Boghiu - 91%, Stelian Darie - 5%, Sorin Cristian Boghiu - 1%.

  • Entrex Services SRL din București (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de 85 de milioane de lei, profiti de 1,2 milioane de lei, 11 angajați.

Acționariatul este format din BRP Energy Consulting SA - 61% și Georgel Tucu Budurea - 39%. La rândul său, BRP Energy Consulting îi are ca acținari pe Dan Iulian Stratan - 74,17% și Georgel Tucu Budurea - 25,83%.

  • Evobits Information Technology din Cluj (energie electrică)

- cifră de afaceri de - 30 de milioane de lei, profit de 1,8 milioane de lei, 7 angajați.

Asociatul unic este Grigore Balaci.

  • Getica 95 COM SRL din Buzău (energie electrică)

- cifră de afaceri de 1,5 miliarde de lei, profit de 81,5 milioane de lei, angajați - 22)

Acționarul unic este Sanel Viorel Tudose.

  • Grenerg SRL din Satu Mare (energie electrică)

- cifră de afaceri de 50,6 de milioane de lei, profit de 2,2 milioane de lei, 2 angajați.

Acțiunile sunt deținute de firma Electric&Gas Power Trade SRL din Satu Mare, care are trei acționari: Szabolcs Gabor Reizer - 33.34%, Dan Chincea - 33.33% și germanul Michael Feder - 33.33%.

  • Hermes Energy International SRL din Prahova (energie electrică)

- cifră de afaceri de 52 de milioane de lei, profit de 400.000 de lei, 6 angajați.

Acționarii sunt: Valentin Bogdan Enoiu - 95% și Silviu Angelescu 5%.

  • ICCO Energ SRL din Brașov (energie electrică)

- cifră de afaceri de 78 de milioane de lei, profit de 45 milioane de lei, 45 de angajați.
Firma ICCO Electric deține 90% dintre acțiuni, societatea este deținut - cu 85% dintre acțiuni - de Călin Filimon Costan.

  • ICPE Electrocond Technologies SA (energie electrică)

- cifră de afaceri de 4,3 de milioane de lei, profit de 900.000 de lei, 10 angajați.

Acționarii principali sunt Mihai Gh. Prundinu - 95,7284% și Vasile Marcel Dumitrașcu - 1,5004%.

  • Imperial Development SRL din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 6,6 de milioane de lei, pierderi de 1,8 milioane de lei, 9 angajați.

Asociatul unic este Radu Ioan Vlas.

  • Industrial Energy SA din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 24,3 de milioane de lei, pierderi de 3,4 milioane de lei, 45 angajați.

Acționarul principal este offshore-ul cipriot Romenergo Holdings Limited, cu 99,99941%.

  • Luxten Lighting Company SA din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 77 de milioane de lei, profit de 5,6 milioane de lei, 233 de angajați.

Acționariatul este format din: Nicolae Claudiu Rădulescu - 40,3137%, Ionel Pepenică - 23,4328%, Monica-Maria Bucur - 17,6993% și Silvian Șerbănescu - 14,5642 %.

  • MET Romania Energy SRL (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de 953 de milioane de lei, pierderi de 82,5 milioane de lei, angajați - 56)
Compania austriacă MET Austria Energy Trade GMBH deține 99,99996% din acțiunile firmei.

  • Monsson Trading SRL din Constanța (energie electrică)

- cifră de afaceri de 489 de milioane de lei, profit de 17 milioane de lei, 41 de angajați.

Acționarii principali sunt: Emanuel Muntmar EMANUEL (suedez) - 63%, Andrei Muntamark (suedez) - 18%, Laura Muntmark (elvețian) - 10%.

  • Next Energy Parteners SRL din Galați (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de 417 de milioane de lei, profit de 52,8 milioane de lei, 11 angajați.

Acționarii principali sunt: Radu Adrian Popoiu - 58%, Cristian Virgil Cristea - 20% și firma britanică Vivalex UK Limited -15%.

  • Nova Power&Gas SRL din Cluj (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de - 297 de milioane de lei, profit de 5,9 milioane de lei, 53 de angajați.

Acțiunile sunt deținute de firma clujeană Electrogrup SA care este controlată prin intermediul altei firme de: Teofil Ovidiu Mureșan - 34%, Simion Adrian Mureșan - 33 % și Marian Pantazescu - 33%.

  • P.C. Management&Consulting SRL (energie electrică)

- cifră de afaceri de 11,4 de milioane de lei, profit de 983.000 de lei, 17 angajați.

Corneliu Pascu - 60%, Florin Pascu și Cristian Pascu dețin acțiunile societății.

  • QMB Energ SRL din Timiș (energie electrică)

- cifră de afaceri de 168 de milioane de lei, profit de 1,5 milioane de lei, 8 angajați.

Parteneri în această societate sunt Cristina Bere - 50% și Corina Alexandra Milea, cu 50%.

  • Restart Energy One SA din Timiș (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de 121 de milioane de lei, profit de 9 milioane de lei, angajați - 51)

Firma Armand Consulting SRL deține 95% din acțiuni, iar restul sunt la Public Intelligence SRL.

  • Romelectro SA din București (energie electrică)

(cifră de afaceri de - 201 de milioane de lei, pierderi de - 8 milioane de lei, angajați - 105)
Acționarii principali sunt: Viorel Gafița - 27.55%, Gabriel Lucian Rădulescu - 27.45%, Ștefan Camil Georgescu - 13,7%, Octavian Dan Georgescu - 13,7% și Emil Vasile - 7,6%.

  • Stock Energy SRL din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 3 de milioane de lei, profit de 1,8 milioane de lei, 7 angajați.

Acționariatul este format din: Gabriel Ștefan - 60%, firma Tremula Nav SRL din Constanța - 20% și Ciprian Nistor - 20%. Ștefan Gabriel este acționarul principal (90%) și la Tremula Nav.

  • Transenergo Com SA din Ilfov (energie electrică și gaze)

- cifră de afaceri de 1,2 de milioane de lei, pierderi de 7,3 milioane de lei, 8 angajați.

Acționariatul este următorul: Rada Coman - 82,01%, Iosif Brazdău - 12,11% și Nelu Coman - 5,88%.

  • Transformer Energy Supply SRL din Brașov (energie electrică)

- cifră de afaceri de 28 de milioane de lei, profit de 5 milioane de lei, 14 angajați.

Acționariatul se prezintă astfel: Tradeflax din Nicosia - 46,91946 %, firma Delcar Invest SRL din Brașov - 41,70445% și Simina Marian Costant și Călin Filimon Costan, ambii cu aproape 10%

  • Uzinsider General Contractor SA din București (energie electrică)

- cifră de afaceri de 13 de milioane de lei, profit de 2,9 milioane de lei, 30 de angajați.

Acționarii principali sunt: Emanuel Babici - 37,4836%, Constantin Savu - 36,9594% și firma Uzinsider SA - 20,0524%.

FURNIZORI DE GAZE

  • Alpha Metal SA din București

- cifră de afaceri de 17 milioane de lei, profit de 2,3 milioane de lei, și 5 de angajați.

Acționariatul este format din: Iacob Fonea - 99,85%, Midas Miav SRL - 0,1429% și Alpha Oil Prod (LTD) SRL - 0.0071%

  • Premier Energy SRL din București

- cifră de afaceri de 697 milioane de lei, pierderi de 35 de milioane de lei, și 382 de angajați.
Această firmă este controlă printr-un offshore din Cipru, Ligatine Limited.

  • Premier Energy Trading din București

- cifră de afaceri de 86 milioane de lei, profit de 9 milioane de lei, și 8 de angajați.

Premier Energy SRL deține acțiunile.

  • Amarad Distribuție SRL din București

- cifră de afaceri de 10 milioane de lei, profit de 400.000 de lei, și 18 de angajați.

Premier Energy SRL deține acțiunile.

  • BERG System Gaz SA din București

- cifră de afaceri de 8,9 milioane de lei, profit de 2,3 milioane de lei, și 26 de angajați.

Premier Energy SRL deține peste 99% dintre acțiuni.

  • C-Gaz & Energy Distributie SRL din București

- cifră de afaceri de 14 milioane de lei, pierderi de 260.00 de lei, și 6 de angajați.

Fokus Invest SRL deține toate acțiunile societății. Cristina Gabriela Braun - 99,9% și Carmen Udrea - 1% dețin firma Fokus.

  • Cis Gaz SA din Mureș

- cifră de afaceri de 188 milioane de lei, profit de 3 milioane de lei, și 120 de angajați.
Acționariatul este format din: Horațiu Sebastian Călugăr - 84,483% și Elena Călugăr, cu 15,517%.

  • Cordun Gaz SA din Neamț

- cifră de afaceri de 11,7 milioane de lei, profit de 1,7 milioane de lei, și 22 de angajați.

Mare parte dintre acțiuni sunt la: Investiții MMSR SRL - 39,525%, Consiliul Local Cordun - 27,2% și Engaz SRL - 16,939%. Investiții MMSR îi are în acționariat pe: Bogdan Andrei Murariu - 25%, Maria Murariu - 25%, Tudor Monoranu - 20%, Răzvan Pavel Monoranu - 15% și Simona Gabriela Melenciuc - 15%.

  • CPL Concordia Filiala Cluj SRL

- cifră de afaceri de 44 milioane de lei, profit de 9,6 milioane de lei, și 18 angajați.

Acțiunile sunt deținute de o cooperativă energetică din Italia cu același nume.