Bun găsit,
Iată principalele subiecte:
- Aproape 500 de morți, mii de răniți și alte zeci de mii de persoane care au fugit din sudul Libanului. Ziua de 23 septembrie a fost una dintre cele mai sângeroase din istoria țării.
- Rușii care au fugit de războiul lui Vladimir Putin sunt supuși unei represiuni care trece pe sub radarul autorităților gazdă. Atunci când nu trece neobservată, represiunea are acordul tactic al țărilor.
- În România, trei subiecte domină actualitatea: deficitul bugetar în creștere, șeful SIE este acuzat de plagiat și posibila candidatură a lui Klaus Iohannis la parlamentare.
Mărturii, analize și avertismente: un nou război
Sute de lovituri aeriene lansate ieri de Israel în sudul și estul Libanului au ucis 492 de oameni, inclusiv 35 de copii și 58 de femei, spune Ministerul Sănătății de la Beirut, citat de aproape orice publicație internațională. Peste 1.600 de oameni au fost răniți.
Marile ziare relatează că a fost cea mai sângeroasă zi de la războiul Israel-Hezbollah din 2006, însă The Guardian scrie că este cel mai mare număr zilnic de morți de la sfârșitul războiului civil libanez din 1975-1990.
Armata israeliană afirmă că a lovit 1.300 de ținte și a cerut locuitorilor să evacueze imediat locurile în care susține că Hezbollah depozitează arme, iar premierul israelian Beniamin Netanyahu transmite un mesaj poporului libanez: „Războiul Israelului nu e cu voi. Pentru prea mult timp Hezbollah v-a folosit ca scuturi umane”.
Potrivit Associated Press, mii de oameni au fugit din sudul Libanului, blocând principala autostradă spre Beirut în cel mai mare exod de la războiul Israel-Hezbollah de acum 18 ani.
La BBC puteți citi mărturiile oamenilor din sudul Libanului, iar la Washington Post declarațiile celor din nordul Israelului. Aceștia din urmă - evacuați în ultimele luni - spun că sprijină un război împotriva organizației Hezbollah.
Șeful diplomației UE, Josep Borrell, avertizează că „suntem în pragul unui război total”.
Campania Israelului este o strategie cu risc ridicat, în care capacitatea de reacție a Hezbollah nu poate fi ignorată, analizează BBC, în timp ce NYTimes arată că, intensificându-și atacurile, Israelul pariază că Hezbollah va da înapoi.
CNN relatează despre arsenalul cunoscut al miliției susținute de Iran, iar Wall Street Journal transmite că, în cazul unui război la scară largă în Liban, Israelul va lupta pe terenul Hezbollah, unde avantajele sale în materie de tehnologie și informații nu vor fi la fel de decisive.
Despre acest aspect scrie în The Washington Post jurnalistul David Ignatius, care relatează despre Orientul Mijlociu de aproape 45 de ani. La fel ca în invazia din 1982, spune el, puterea copleșitoare a Israelului a mascat o slăbiciune strategică: liderii săi nu au avut un răspuns bun la întrebarea „Cum se termină?”.
ABC News informează că Statele Unite trimit trupe suplimentare în Orientul Mijlociu ca urmare a acestei creșteri bruște a violențelor dintre Israel și Hezbollah. În prezent, în regiune sunt aproximativ 40.000 de soldați.
Represiunea nevăzută a disidenților ruși
Jurnalista Lilia Yapparova, reporter de investigații la publicația rusă Meduza aflată în exil, scrie în New York Times că președintele rus Vladimir Putin „face ceva ce aproape nimeni nu observă”.
În ultimii doi ani, ea a adunat zeci sau chiar sute de mărturii ale rușilor care au fugit de represiunea Kremlinului. Victime nu sunt doar jurnaliști, soldați care dezertează sau oameni care acuză că au fost răpiți, ci oameni obișnuiți care sunt pur și simplu supravegheați.
În unele cazuri, metoda aleasă de represiune este de o răutate fără margini: un activist rus din Polonia a început de doi ani să primească mesaje de la mama lui, ca să se întoarcă acasă. Mama lui, Olga, a murit acum cinci ani.
„Represiunea lor are loc în tăcere - departe de lumina reflectoarelor și adesea cu consimțământul tacit, sau cu prevenirea inadecvată, a țărilor în care au fugit”, mai spune Lilia Yapparova.
Între timp, în Codul penal din Rusia va fi introdusă pedeapsa de „rusofobie”, definită ca discriminare împotriva cetățenilor ruși și a rezidenților Federației Ruse de către străini și oficiali străini din străinătate sau apeluri la astfel de acțiuni, informează RFE/RL.
Serviciul rus al RFE/RL mai relatează că cel puțin două femei din Rusia sunt anchetate pentru că au cerut, într-un protest de pe 21 septembrie, întoarcerea soților și fiilor din război.
Tot la Europa Liberă puteți citi și mărturia unui mercenar sârb care a luptat șase luni de partea Rusiei în Ucraina.
Aflat în SUA, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu pentru New Yorker că „reziliența Ucrainei a permis Americii să rezolve multe alte provocări” și că țara sa „protejează America de un război total”.
România: Deficit, plagiat, avion privat
Guvernul Ciolacu a aprobat ieri, printr-o ordonanță de urgență, o rectificare bugetară „pozitivă” și care prevede majorarea deficitului la 7% din PIB (aproape 123 miliarde de lei).
Europa Liberă preia analiza Consilului Fiscal: creșterea economică se bazează pe dezechilibre mari. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, admite că deficitul poate trece chiar de 8%, dar nu vrea să audă de impozit progresiv, potrivit Spotmedia.
Curs de Guvernare scrie că, la începutul lunii septembrie, Guvernul României a solicitat Comisiei Europene o derogare de la termenul până la care statele membre erau obligate să trimită Comisiei planurile de revenire în ținta maximă de deficit de 3% din PIB.
Pentru că pragul de îndatorare a statului a depășit 50% din PIB, Guvernul este obligat de lege să înghețe, în prima jumătate a anului următor, cheltuielile cu salariile bugetarilor, scrie Profit.ro.
În alte știri, directorul Serviciului de Informații Externe, Gabriel Vlase, a plagiat 66 de pagini în doctoratul său, scrie jurnalista Emilia Șercan în PressOne.
Potrivit articolului, șeful SIE nu a negat deloc cu privire la plagiat: „Unde-i greșeală, să fie greșeală. Rea intenție n-a fost. Vă spun sincer”.
În politică, PSD a anunțat ieri că nu votează amendamentul care i-ar permite președintelui Klaus Iohannis să candideze pe listele PNL la Senat.
Ca reacție, PNL a cerut Biroului Electoral Central să spună dacă Iohannis poate candida la alegerile parlamentare fără să mai fie nevoie de schimbarea legii, așa cum susține Consiliul Legislativ condus de Florin Iordache, informează G4Media.
Între timp, șeful statului a plecat iar cu avionul privat (în Statele Unite, la ONU), iar Digi24 relatează că Iohannis și-a propus apropiații pentru locuri în viitorul Parlament.
O decizie a președintelui este, conform ProTV, contestată: Centrul pentru Combaterea Antisemitismului „condamnă ferm” decorarea lui Aurelian Bădulescu - fost viceprimar, în prezent consilier la Curtea de Conturi a României.
De asemenea, asociația MozaiQ solicită retragerea decorației pentru că Bădulescu este homofob și că păstrarea decorației transmite un semnal greșit.
Alte știri:
- Un parlamentar ucrainean acuzat de corupţie a fugit în România și a cerut protecție temporară. Autoritățile din Kiev l-au dat în căutare - Libertatea.
- De ce nu ajung niciodată banii de la Casa de Sănătate pentru analize de sânge, RMN-uri și pentru spitale - Europa Liberă.
- Plafonarea prețului energiei a costat 1,4 miliarde de euro în ultimele 14 luni. Ce compensări pregătește Guvernul din 2025 și pentru cine - în Europa Liberă.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram. Urmărește Europa Liberă și pe Google News.
Pe mâine,
George
