Linkuri accesibilitate

1,4 miliarde de euro a costat în ultimele 14 luni plafonarea prețului energiei. Ce compensări pregătește Guvernul din 2025 și pentru cine


România, contor pentru măsurarea consumului energiei electrice.
România, contor pentru măsurarea consumului energiei electrice.

În ultimele 14 luni, adică perioada iunie 2023 - august 2024, statul a decontat furnizorilor de energie 1,4 miliarde de euro, ca diferență dintre prețul real și cel plafonat.
În total, începând cu 2021, de la intrarea în vigoare a legii care stabilea tarifele maxime plătite de populație pentru gaz și energie electrică, statul a achitat compensații de peste 5 miliarde de euro. Actuala schemă de plafonare încetează anul viitor, iar Guvernul vrea să o înlocuiască cu o alta, cu alte condiții, dar care va reduce numărul beneficiarilor.

În 2021, în plină pandemie, statul român a stabilit că prețul la gaze și energie electrică plătit de consumatori va fi plafonat.

Diferența dintre prețul furnizorilor și prețul plătit de consumatori (casnici și industriali) urma să fie acoperită din bugetul de stat. Măsura venea în urma unei creșteri spectaculoase a prețurilor cauzată de pandemie.

Decizia din 2021 s-a prelungit cu un nou act normativ, în 2022, și cu alte noi prevederi, în 2024.

Actuala schemă de compensare ar urma să iasă din vigoare la 1 aprilie 2025.

Schema de compensare a energiei electrice

Consumatori casnici

  • Maximum 0,68 lei/kWh, la un lunar între 0 și 100 kWh inclusiv;
  • Maximum 0,80 lei/kWh, la un consum lunar între 100,01 și 255 kWh inclusiv;
  • Între 0,8 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, la un consum lunar peste 255 kWh, dar sub 300 kWh, primii 255 vor fi facturați la 0,8 lei/kWh, iar restul la 1,3 lei/kWh;
  • Maximum 1,30 lei/kWh, la un consum lunar peste 300 kWh.

Consumatorii noncasnici

  • Maximum 1 leu/kWh, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum fiind facturată la maximum 1,3 lei/kWh;
  • Maximum 1 leu/kWh pentru spitale, școli, gradinițe, creșe, centre de servicii sociale.

Schema de compensare e valabilă până pe 31 martie 2025.

De ce e energia scumpă?

În primele șapte luni din 2024, România a importat cu 63% mai multă energie electrică decât în aceeași perioadă a anului trecut.

De vină au fost scăderea producției interne, cu 10%, și creșterea consumului pe fondul perioadelor lungi de caniculă.

Perioada în care unul dintre reactoarele de la Cernavodă a fost închis pentru revizia anuală – 30 aprilie - 29 iunie – nu a ajutat deloc.

Prețul cu care România a cumpărat energie toată vara de pe piața SPOT a fost printre cele mai mari din Europa.

Piața de energie

Ce este piața de energie?

  • cadrul organizat în care energia electrică este achiziționată de furnizori de la producători sau de la alți furnizori, pentru revânzare sau consum propriu. Operatorii rețelelor electrice pot cumpăra și ei pentru acoperirea consumului tehnologic propriu.

Cine participă la Piața de energie?

  • Producătorii – Hidroelectrica, Termoelectrica, Nuclearelectrica, producători independenți;
  • Operatorul de transport şi dispecer – Transelectrica;
  • Firmele de distribuție - Enel, CEZ, Electrica etc.;
  • Traderii.

Ce tranzacții se fac pe piața de energie?

  • energie electrică;
  • servicii de sistem tehnologice.

Ce componente are piața de energie?

  • Piața contractelor bilaterale - funcţionează pe baza contractelor de vânzare –cumpărare de energie electrică, pe durată determinată, reglementate (cantităţi şi preţuri stabilite de ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în Energie );
  • PZU - Piața pentru Ziua Următoare (piața SPOT) - Aici se tranzacționează surplusul sau deficitul de energie electrică activă. Adică, prin PZU se pun în acord consumul prognozat cu energia contractată. Surplusul sau deficitul de energie electrică activă se poate echilibra prin vânzarea sau cumpărarea acesteia pe PZU.
    În acest moment, aproximativ 35% din energia electrică folosită zilnic în România provine din tranzacțiile de pe PZU;
  • Piața de Echilibrare - Transelectrica (operatorul național de transport și distribuție) cumpără și/sau vinde energie electrică de la/către participanții la piață pentru a compensa abaterile de la valorile programate ale producției și consumului de energie electrică. Energia de echilibrare este folosită pentru a acoperi fie un deficit de producție, fie un exces de producție.
  • Piața serviciilor de sistem tehnologice.

Tendința s-a păstrat și în prima lună a toamnei, când și prețul energiei de echilibrare a atins valori record.

Pe 2 septembrie, prețul cu care furnizorii din România au cumpărat energie de pe piața SPOT a fost cel mai mare din Europa: 232 euro/MWh. În aceeași zi, între orele 22:00 - 22:15, energia de pe piața de echilibrare a fost achiziționată cu prețul de aproape 13.600 de euro/MWh (68.000 de lei per MWh).

Prețurile de pe piața de echilibrare pe 2 septembrie 2024.
Prețurile de pe piața de echilibrare pe 2 septembrie 2024.

Prețurile de pe piețele SPOT și de echilibrare sunt plătite de furnizorii care nu pot injecta în rețea cantitatea de energie asumată prin angajament față de operatorul Transelectrica.

Responsabilă de echilibrarea sistemului energetic național este, în principal, Hidroelectrica, dar, în funcție de cerințe pot fi pornite și grupurile energetice de la Brazi sau cele pe cărbune.

Prețurile medii de pe piața SPOT, plătite de furnizorii din Europa, pe 2 septembrie 2024.
Prețurile medii de pe piața SPOT, plătite de furnizorii din Europa, pe 2 septembrie 2024.

Ca o consecință, și prețul final al energiei la furnizori a fost tot mai mare, și, evident, a crescut și diferența pe care o plătește statul în contul plafonării.

În raportul de activitate publicat de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, apar costurile plafonării din ultimele 14 luni.

„În perioada iunie 2023 - august 2024 am efectuat plăți în valoare de 6.666.216.683 lei (1,3 miliarde de euro -n.r..). La data de 06.09.2024 a rămas o situație de plată a cererilor de plafonare în valoare de 151.276.585 lei (30 milioane de euro - n.r.)”, scrie ministrul în raport.

În intervalul noiembrie 2021- iulie 2023, costul compensărilor a fost de peste 20 de miliarde de lei (4 miliarde de euro), conform wallstreet.ro.

Ce se va întâmpla după ce actuala schemă de compensare va fi abrogată?

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vorbit despre o posibilă nouă schemă de compensare a energiei pentru consumatorii finali, după 1 aprilie 2025.

„Avem pregătit un comitet interministerial compus din experți, inclusiv din mediul academic, care vor pregăti soluția legislativă nouă până la 31 decembrie 2024. Luăm în calcul un mecanism de protejare a oamenilor cu venituri reduse și pentru care costurile cu energia pot avea o pondere mare în totalul costurilor gospodăriei”, a spus ministrul Burduja într-un interviu pentru ziarul Unirea.

Noua schemă de compensare va defini clar criteriile de eligibilitate pentru consumatorii vulnerabili - venituri sub un anumit prag, familii numeroase, persoane care utilizează aparate medicale, a explicat Sebastian Burduja.

„Ne dorim că nicio gospodărie să nu ajungă, după ce își plătește facturile, sub pragul minim de venit conform INS, pragul sărăciei relative”, spune ministrul Energiei.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Simona Cârlugea

    A intrat în echipa Europa Liberă România în mai 2023. Lucrează în presă din 1994, și a trecut prin radio, televiziune și presă scrisă.

    A condus echipa de știri de la TVR Craiova mai bine de 10 ani, apoi, alți șase ani, pe cea de la Digi24 Craiova. A colaborat cu BuletindeBucurești.ro și Factual.ro. Este specializată în investigații și urmărirea banului public.

XS
SM
MD
LG