Decizia lui Donald Trump, de retragere a 12.000 de soldați americani din Germania, a fost suspendată de succesorul său la Casa Albă, Joe Biden, în timp ce specialiștii noii administrații fac o reevaluare a acesteia.
Rezultatul ar putea duce la anularea retragerii acestor trupe sau la continuarea ei. Biden, care a criticat modul în care Trump i-a tratat pe aliații SUA, a promis și a și început pe alocuri să acționeze pentru o refacere a alianțelor, acolo unde acestea au fost puse în pericol sau anulate, și era de așteptat să inverseze cursul predecesorului său și cu privire la Europa. Dar decizia finală de revizuire în acest caz nu este obligatoriu să fiu una potrivnică retragerii sau relocării trupelor din Germania, atenționează specialiștii în geostrategie și relații internaționale. Lucrurile nu sunt nici pe departe atât de simple cum par: nu e vorba de o simplă retragere sau relocare.
Decizia, anunțată în vara anului trecut de secretarul american al Apărării de la acea vreme, Mark Esper, se dorea a fi una în pas cu vremurile și era explicată de acesta mai degrabă ca una de relocare, foarte costisitoare, de altfel.
Esper invoca în sprijinul ei istoria de 71 de ani a NATO, în care „dimensiunea, compoziția și dispoziția forțelor americane din Europa s-au schimbat de multe ori".
„Cum am intrat într-o nouă eră a concurenței de mare putere, acum suntem într-un alt ... punct de inflexiune din istoria NATO. Sunt încrezător că alianța va fi cu atât mai bună și mai puternică pentru aceasta”, spunea Esper la acel moment.
Mize, costuri, implicații
Asumată explicit de președintele de la acea vreme, Donald Trump, dislocarea urma să dureze câțiva ani și era evaluată la câteva miliarde de dolari.
Oficialii apărării au declarat atunci că relocarea va costa miliarde de dolari tocmai pentru că va fi necesară o nouă construcție militară atât în Europa, cât și în SUA pentru a adăposti trupele suplimentare.
Planul administrației Trump viza retragerea a 12.000 de militari americani din Germania, din efectivul total de 34.500.
În timp ce aproximativ 5.600 erau programați să rămână în Europa, pentru a fi relocați prin rotație în alte țări NATO, în special Belgia și Italia, restul de 6.400 de militari americani urmau să se întoarcă în SUA.
Esper a anunțat atunci că o parte dintre soldați vor fi relocați în zona Mării Negre, fără să și numească bazele americane care ar putea primi afluxul de trupe.
S-a vorbit inclusiv de relocarea lor către România, Polonia și Țările Baltice.
„S-ar putea să avem nevoie de mai mulți oameni în țările baltice, în Polonia sau în România", declara recent Michele Flournoy, care era cotată cu șanse mari să devină prima femeie șefă a Pentagonului, înainte de numirea lui Lloyd Austin.
Planul de relocare presupunea, însă, mutarea lor în alte țări NATO, în mare parte Belgia și Italia.
Decizia a fost motivată financiar și strategic. În timp ce Donald Trump a spus că survine neîndeplinirii de către Germania a obiectivului NATO de a investi 2% din PIB în apărare, potrivit angajamentului luat de statele membre NATO, Mark Esper a spus că unul din motivele relocării militarilor din Germania în alte state europene ține de descurajarea Rusiei.
„Una dintre puținele țări care nu a fost de acord să plătească ceea ce ar trebui să plătească este Germania. Deci, am spus că până când vor plăti vom retrage soldații noștri, un număr dintre soldații noștri, aproximativ jumătate”, a spus Trump la acea vreme.
Trump ar fi lăsat de înțeles că ar fi gata să se răzgândească, dacă Germania își sporește contribuția la bugetul NATO.
Miza menținerii trupelor americane pe teritoriul unei țări este, însă, nu doar una militară și de garantare a securității, ci și una economică.
În timpul Războiului Rece, Germania de Vest (RFG) a avut pe teritoriul său 250.000 de soldați SUA - garanție a securității, dar și o mană cerească din punct de vedere economic. Și acum, prezența trupelor SUA reprezintă o sursă de locuri de muncă. Numai în landul Rheinland-Pfalz (Renania-Palatinat), e vorba de 7.000 de locuri de muncă generate de prezența trupelor SUA. Doar baza aeriană Ramstein, cea mai mare bază militară nord americană a Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii și NATO în afara granițelor SUA, generează local două miliarde de euro pe an, prin salarii, chirii și alte cheltuieli.
SüddeutscheZeitung a scris atunci despre „un concept fără plan” și a spus că e doar un gest menit a pedepsi Germania. Și a făcut și o predicție care, iată, tocmai se adeverește în aceste zile: „Dacă Trump va pierde, planul va fi înghețat.”
S-a spus atunci inclusiv că guvernul de la Berlin nici măcar nu a fost informat de Trump înainte ca el să anunțe public că va retrage militari din Germania.
Oricum, intenţiile lui Donald Trump au fost zădărnicite încă din timpul mandatului său, când parlamentarii americani au adoptat un buget al apărării împotriva voinţei lui.
Legea respectivă stipulează că retragerea planificată va fi blocată pentru moment. Conform actului normativ, secretarul american al apărării trebuie să informeze Congresul dacă măsura slujește interesului național.
Ce vrea să facă actuala administrație
Așadar, planurile de retragere a mii de soldați americani din Germania sunt în acest moment în stand-by până când echipa lui Joe Biden revizuiește decizia de retragere până la cele mai mici detalii ale sale.
Generalul forțelor aeriene Tod Wolters, șeful Comandamentului european al SUA și comandantul suprem aliat al NATO în Europa, a declarat că secretarul apărării Lloyd Austin este „în curs de a efectua o revizuire foarte foarte amănunțită” a planului.
„Planificarea anterioară care era în desfășurare pentru inițiativa anterioară a fost blocată, astfel încât secretarul nostru de apărare și această administrație să poată realiza o revizuire amănunțită a tot ceea ce s-a întâmplat până la punctul în care a preluat conducerea secretarul Austin", a declarat Wolters, citat de Politico.
Wolters a adăugat că nu știe ce va decide administrația Biden cu privire la viitorul trupelor în Europa. „Administrația ne-a spus că trebuie să reevaluăm minuțios” în toate zonele, a completat el. „Apoi, după ce vor face această reevaluare, ne vom întoarce la masa de lucru”, a mai spus generalul.
Ce spun specialiștii
Pentru generalul Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General al Armatei Române, suntem încă pe tărâmul speculațiilor, tocmai pentru că în acest moment „nu e clar la ce rezultat se va ajunge”.
„Dacă evaluarea este pur financiară, retragerea va continua. Deocamdată nu avem informații despre vreo discuție la nivel inalt între Germania și SUA. Încă nu știm care va fi abordarea noii administrații privind descurajarea Rusiei. Personal, cred că va crește susținerea Ucrainei și Poloniei.
În sud, va continua întărirea pozițiilor din Grecia, dar este posibilă și o resetare a relațiilor cu Turcia.
Acum problemele mari ale SUA sunt în interior, inclusiv la nivelul forțelor armate.
Nu știu cum este privită la nivelul militarilor și a familiilor acestora dislocarea în Europa.
Nu exista comparație între dislocarea în Germania și dislocarea in România, deoarece e vorba de alt gen de misiune, alte forțe. Dar este prematur sa evaluam impactul pentru România”, a declarat generalul Ștefan Dănilă pentru Europa Liberă.
Specialistul în relații internaționale Iulian Fota, director al Institutului Diplomatic Român, atrage atenția asupra faptului că revizuirea deciziei lui Trump cu privire la trupele din Germania nu înseamnă stoparea relocării lor.
„S-a oprit procesul ca să se revizuiască decizia. Revizuirea poate să confirme corectitudinea deciziei sau poate să genereze o altă decizie. Poate să însemne că decizia a fost corectă și se continuă sau poate să însemne că, ținând cont de noile condiții se poate reveni asupra ei. Trebuie să vedem în ce direcție merge revizuirea. Nu putem decât specula. Deci, decizia de retragere nu este anulată. Procesul este oprit și este în revizuire.”
Expertul consideră artificială separarea deciziei militare de cea politică și spune că „orice decizie militară este una politică într-o democrație. Securitatea națională, mai ales partea de apărare armată este cea mai politică dintre politicile unei țări. Deci, discuția despre trupele americane din Germania este, înainte de toate, una politică. Donald Trump, prin decizia militară, a vrut să pedepsească Germania pentru niște nemulțumiri pe care domnul Trump le avea în legătură cu modul în care Germania și conducerea ei s-au raportat cu privire la anumite politici ale Casei Albe. Dar această decizie a avut și o componentă militară.
Nimeni nu a pus în discuție prezența militară americană în Europa. Problema este unde e mai bine ca aceste trupe să fie amplasate, ținând cont de presiunea mare, de linia de maxim contact și presiune care se află „înfiptă” înspre Est: zona baltică, Polonia, România.
Ideal ar fi ca decizia americană să ducă la întărirea relației transatlantice, dar și la o mai bună poziționare a acestor trupe în conformitate cu noile nevoi. Pentru că e lipsit de sens din punct de vedere strategic să ții un număr atât de mare de trupe în Germania, când nu mai e Germania cea atât de amenințată, ci Polonia, țările baltice și România. Deci, decizia domnului Trump avea o parte bună și o parte rea. Ideea de a aduce ceva mai multe trupe americane în România, chiar și pe bază rotațională, era de salutat; deși, repet, erau trupe aduse pe bază rotațională, nu erau prin amplasare permanentă ca în Polonia.
Pe de altă parte, vestea proastă era că tensiona relația cu Germania și, ca atare, relațiile transatlantice iar asta nu era spre beneficiul României. E ca și cum ai relații bune cu vecinul de palier, care te apreciază, te simpatizează, dar vecinul de palier vrea să dea foc la scara blocului. Cu ce mă ajută că e prieten cu mine dacă dă foc la scară?
Unii au pus în discuție inclusiv din punct de vedere militar mutarea forțelor în Italia, că Italia e la sud, nu la est. Decizia domnului Trump la vremea respectivă nu părea să aibă un iz prea antirusesc.
Deci, procesul e în revizuire, bănuiesc că și din perspectivă politică și din cea militară și rămâne să vedem ce va decide administrația Biden. Ideal ar fi ca, dintr-o singură lovitură să ochească doi iepuri: să întărească relația transatlantică și relația cu Germania. Simplul fapt că e în revizuire este o veste bună: va fi o decizie determinată și de considerente strategice, nu numai de considerente politice, cum a fost cazul la domnul Trump.”
