Premierul Ludovic Orban a admis vineri posibilitatea ca începerea școlii, cu prezența efectivă a elevilor în bănci, să fie amânată până pe 1 octombrie și a invocat opiniile specialiștilor, medici epidemiologi și infecționiști, care atrag atenția că anchetele epidemiologice au relevat că majoritatea cazurilor de îmbolnăviri cu virusul SARS-CoV-2 din ultima vreme au fost ale unor persoane abia întoarse din concediu.
Or, spune premierul, aceasta va fi exact perioada în care copii, părinți și profesori, deopotrivă, se vor întoarce din concedii de la munte și de la mare, unde s-au expus preluării virusului.
„Sigur că au fost discuţii pe tema asta, există puncte de vedere exprimate de specialişti, în special de medici, epidemiologi, infecţionişti, care spun că atât profesorii, cât şi copiii, într-un procent foarte mare, revin din concedii, că pe anchetele epidemiologice o mare parte dintre cei infectaţi au spus că au fost în concediu sau într-un weekend într-o deplasare de concediu şi s-a discutat acest lucru, încă nu s-a luat o decizie în acest sens. În mod evident, se va anunţa în timp util dacă se va lua o decizie, deocamdată sunt nişte opinii care au fost exprimate", a spus vineri premierul Ludovic Orban, cu privire la posibilitatea amânării începerii școlii.
Scenariile părinților
Școala ar trebui să înceapă pe 14 septembrie iar pe 10 septembrie toate școlile ar trebui să știe în ce scenariu se încadrează.
Grupul interministerial care decide condițiile în care vor fi redeschise școlile a primit trei variante de începere a școlii de la asociațiile de părinți. Primul scenariu prevede revenirea la sistemul normal, cu prezența elevilor în bănci, al doilea cu împărțirea clasei în jumătate, o parte la școală și o parte online, prin împărțirea clasei în două grupe, a căror prezență la școală ar alterna din două în două săptămâni. Excepție ar face copiii din clasele începătoare pentru care distanțarea ar fi foarte strictă. Al treilea scenariu ar presupune doar participarea la cursuri în regim online.
Consiliul Național al Elevilor: O iresponsabilitate imensă
Simpla punere în discuție a posibilității de a amâna revenirea în bănci până pe 1 octombrie i-a înfuriat pe elevi, care, prin Consiliul Național al Elevilor, au reacționat imediat, apreciind că simpla propunere este dovada unei imense iresponsabilități, dar și a incapacității de a face o simplă analiză a stării de fapt din teritoriu. De asemenea, elevii se întreabă cum anume ar putea propune guvernul reluarea școlii doar în online până pe 1 octombrie atâta vreme cât nu a fost capabil să asigure infrastructura digitală de care au nevoie 900.000 de elevi.
„Stimaţi guvernanţi, începem sau nu şcoala? În cursul zilei de astăzi, premierul României, Ludovic Orban, a declarat că Guvernul ia în calcul începerea cursurilor în regim online până la data de 1 octombrie, atunci când elevii se vor întoarce fizic la şcoală. Considerăm că această propunere dă dovadă de o iresponsabilitate imensă din partea Executivului, care a demonstrat că nu poate să realizeze o simplă analiză a stării de fapt din teritoriu. Scenariul roşu care ar urma să fie impus de la centru (deşi, conform tuturor declaraţiilor din această vară, decizia de redeschidere a şcolilor se ia la nivel local) reflectă întru totul lipsa asigurării măsurilor igienico-sanitare în unităţile de învăţământ din România. Considerăm că, în contextul în care Guvernul nu a făcut niciun efort real pe parcursul verii pentru a asigura infrastructura digitală de care au nevoie peste 900.000 de elevi, este inadmisibil ca, în acest moment, să pornim de la premisa că şcoala va începe în mediul online. În acest sens, solicităm Guvernului să ia măsuri reale de protecţie în teritoriu, care să permită întoarcerea la şcoală a elevilor şi cadrelor didactice în siguranţă.”
Președintele Consiliului, Rareș Voicu este de părere că singurul lucru pe care guvernul ar mai putea să-l facă, în lipsa infrastructurii digitale, este măcar să asigure toate condițiile igienico-sanitare în școli pentru ca măcar revenirea elevilor și profesorilor în școli să se facă în siguranță.
„În acelaşi timp, Guvernul are datoria de a relua procedura de achiziţie publică pentru dispozitive, conform Legii nr. 109/2020. Abia după aceea vom putea vorbi despre educaţie digitală pentru toţi elevii", spune Rareș Voicu.
Fără tablete și fără măști
Licitația privind achiziția a 250.000 de tablete pentru elevi a fost anulată pentru șase din cele nouă loturi care însumează 250.000 de tablete, după ce ofertele marilor companii de telecomunicații - Orange, Vodafone și Telekom - au fost respinse în etapa de evaluare tehnică. Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate a descalificat șase din cele nouă loturi din cadrul licitației privind achiziția de tablete destinate elevilor din familii defavorizate.
Este vorba despre ofertele pentru:
- Regiunea Nord-Est 1 ( Bacău, Botoșani, Neamț),
- Regiunea Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Sălaj),
- Regiunea Vest (Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis),
- Regiunea Sud-Vest ( Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti, Gorj),
- Regiunea Sud-Est (Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea)
- Zona Nord-Est 2 (Iasi, Suceava, Vaslui).
În continuare, se află în deliberare procedura pentru celelalte trei loturi, respectiv Lotul 1 - Regiunea București-Ilfov (11.425 tablete), Lotul 2 - Regiunea Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu) - 34.374 tablete și Lotul 7 - Regiunea Sud (Argeș, Călărași, Teleorman, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova) - 37.027 tablete.
Guvernul a lansat pe 14 iulie, prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), procedura de cumpărare a 250.000 de tablete, în valoare de 126 milioane de lei (cu circa 100 de euro bucata), în programul „Școala de acasă”, destinat copiilor din medii defavorizate.
Monica Anisie spune că Ministerul Educației și-a îndeplinit atribuțiile privind achiziționarea celor 250.000 de tablete pentru învățământul în format online și cere, la rândul ei demisia conducerii ONAC. Mai mult, ea acuză că a aflat doar din presă de eșecul procedurii.
„Am realizat eu această achiziţie ca să pot să spun lucrul acesta? Având în vedere faptul că la Ministerul Educaţiei în toată această perioadă am făcut eforturi susţinute ca unităţile de învăţământ să aibă toate cele necesare pentru începutul de an şcolar, vorbim aici de proces de învăţământ, Ministerul Educaţiei se ocupă de procesul de învăţământ, atâta timp cât ne-am preocupat, avem astăzi rezultate, nu văd de ce mi-aţi pune o astfel de întrebare. Responsabilitatea Ministerului a fost să acorde banii necesari achiziţiei”, a afirmat Monica Anisie.
Cu două săptămâni înainte de începerea școlii, însă, au fost achiziționate doar circa 82.000 de tablete din totalul de 250.000 promise.
Ministrul se declară dezamăgită de șefa ONAC, Cornelia Nagy, care ar fi informat-o mereu că totul este în regulă pentru a afla din presă că nu pot fi livrate la timp toate tabletele, ulterior transmițându-i premierului să îi ceară demisia.
Pusă în fața solicitării de demisie venită din partea premierului, Nagy a transmis că, din punctul ei de vedere, a respectat legea achizițiilor publice.
„Din principiu, nu comentez declarațiile sau deciziile premierului. Noi ne-am făcut treaba, așa cum scrie în legislație. Timpul le rezolvă pe toate. Până la sfârșitul anului vor fi distribuite doar tabletele câștigate de Orange în cadrul a trei loturi, asta dacă vor respecta termenul de livrare asumat”, a declarat Cornelia Nagy, pentru Europa Liberă.
Copiii nu vor avea nici măști de la guvern, pentru că responsabilitatea a fost plasată autorităților locale iar președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, a spus deja, într-o declarație acordată pentru Europa Liberă, că masca este parte din vestimentație, motiv pentru care va trebui asigurată de părinți, pentru că primăriile de comună nu au resursele financiare.
