Linkuri accesibilitate

Început de an școlar în pandemie. Directorii pregătesc școlile cum pot, profesorii se tem că „vor cădea precum muștele” în fața virusului


Ce spun cadrele didactice despre prima zi de școală
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:26 0:00

Ce spun cadrele didactice despre prima zi de școală

​​​​​​​Începutul anului școlar se învârte în jurul lui „nu știm” și „așteptăm alte informații”. Directorii și profesorii resimt puternic presiunea pe umerii lor și încearcă să pregătească școlile cum pot, cu resursele pe care le au, astfel încât elevii să aibă cât mai puțin de suferit.

Dascălii recunosc cu jumătate de gură că se tem să nu se îmbolnăvească, mai ales că, de regulă, spun ei, profesorii tineri sunt puțini. Cercul slăbiciunilor este completat și de alte lipsuri: în cele mai multe școli personalul necalificat, care trebuie să asigure curățenia claselor și a spațiilor comune, este insuficient.

Nici măștile nu sunt suficiente. În unele școli, există deocamdată sub formă de rezervă, unele sunt rămase de la examenele naționale, și pot fi folosite doar în cazul în care elevii își uită masca lor acasă, li se rupe elasticul sau o scapă pe jos. Și pentru profesori sunt valabile aceleași condiții: nu sunt măști pentru toată lumea, iar școlile așteaptă ajutor de la primării, asociații și de la părinți, cei care sunt cei mai dispuși să bage mâna în buzunar pentru a asigura o măsura de siguranta suplimentara pentru copiii lor.

Multe dintre școlile din România nu sunt pregătite pentru a face față noii situații, atrage atenția George Roman, directorul de programe al Organizației Salvați Copiii, „nu doar pentru că lucrurile nu s-au făcut în ultimele două luni, dar și pentru ceea ce pare să ne ajungă din urmă”.

El dă exemplul lipsei condițiilor decente de învățare în sute de școli din mediul rural, al claselor supraaglomerate din școlile din mediul urban, absenței unei forme integrate a programei care să permită învățarea online, al lipsei condițiilor igienico-sanitare, lipsei cabinetelor medicale din unitățile de învățământ, în special la țară.

Astfel că școala începe diferit pentru copii: „pentru unii dintre ei va începe în condiții de siguranță, acolo unde directorii de școală și autoritățile locale și-au asumat responsabilități și le-au respectat, adică s-au asigurat că vor avea spațiile salubre, că vor avea tablete pentru copii și dezinfectanți pentru spațiul școlar. Însă pentru mulți alți copii, școala nu va fi acel mediu sigur și de calitate. Mă gândesc, în primul rând, la copiii din mediul rural, la comunitățile uitate, care nu au bugete suficient de mari încât să acopere toate nevoile actuale și pentru care nu văd niște măsuri legale”, a argumentat, pentru Europa Liberă, George Roman.

Reducerea distanței sociale la 1 metru sau furtul propriei căciuli

În orașele mai mari, cum sunt București sau Timișoara, școlile se așteaptă să înceapă noul an în sistem hibrid, în care copiii vor face cu schimbul – adică o parte din elevi în clasă și o altă parte urmărind lecția în timp real, de acasă.

„În principiu, eram cu scenariul jumătate la școală, jumătate online, câte o săptămână. Profesorul transmite din clasă. Copilul știe care este orarul și se transmite din clasă și nu iese din clase. Profesorul va fi cel care se va muta dintr-o clasă în alta. Așa vrem să facem, dar vom vedea ce mai apare între timp”, a explicat, pentru Europa Liberă, Mariana Vișan, directoarea liceului Școala Centrală din București.

Și la Colegiul Matei Basarab din București se aplică tot scenariul hibrid, învățarea se face în două schimburi. „Pauzele de 5 minute înseamnă deplasarea profesorului de la o clasă spre alta, dar în cele 55 de minute rămase elevii au pauză, pe care noi o vom face de 10 minute, la intervale diferite pentru clase. De exemplu, dacă avem cinci clase pe palier, ele nu vor ieși toate deodată, vor ieși eșalonat, în așa fel încât să nu se întâlnească. Nici la toaletă, nici afară”, ne-a spus maria Lidia Șorop, directoarea colegiului.

La Timișoara, directorul Colegiului național C.D. Loga, Tihomir Milin, argumentează că, deși școala este pregătită pentru scenariul hibrid, rămân câteva necunoscute: clasele a VIII-a și a XII-a sunt numeroase, spațiul claselor este limitat, chiar și cu noua normă de distanțare de 1 metru. „O să vedem dacă avem posibilitatea să adaptăm scenariile respective, sigur că aici se pune problema spațiului. Avem săli relativ generoase, trebuie să vedem că lucrurile sunt sub control, așa cum solicită autoritățile”, explică el, punctând că una dintre soluții a fost transformarea sălii de festivități, care are un spațiu mai mare, în sală de clasă.

Reducerea distanței sociale la 1 metru înseamnă doar încercarea de a reduce din probleme legate de infrastructura deficitară, mai ales în marile orașe, crede George Roman, director de programe în cadrul Organizației Salvați Copiii.

Dacă pui 1 metru, încap toți pe această formulă de distanțare”, rezumă el. Totodată amintește de tentația naturală a copiilor pentru socializare, de a-și vorbi de aproape sau de a-și împrumuta lucrurile, care practic pot influența negativ controlul infectării cu COVID-19 în școli în condițiile unei distanțări mai mici.

Și reprezentanții Consiliului Național al Elevilor sunt nemulțumiți de faptul că neregulile pe care le-au semnalat de mai multe ori autorităților se regăsesc în continuare în normele publicate la începutul săptămânii. Printre acestea se află și reducerea distanțării fizice între elevi la un metru.

„Până acum vedeam 1,5m -2m în toate celelate declarații pe care le-am auzit, atât la nivel național, cât și la nivel mondial. Se pare că noi adaptăm normele la infrastructură și ar trebui să facem lucrurile invers, ar trebui să adaptăm infrastructura la situație”, ne-a spus Karina Caramihai, secretar general în cadrul Consiliului Național al Elevilor

Paradoxul școlilor din mediul rural: elevi puțini, distanțarea mai ușor de făcut

Dacă în marile orașe școlile sunt pregătite pentru scenariul hibrid, în mediul rural directorii par să opteze mai degrabă pentru scenariul verde, mai ales că acolo numărul de elevi este mai mic, distanțarea poate fi asigurată mai ușor, iar școala online este mai dificil de pus în aplicare, în condițiile în care nu toți elevii beneficiază de acces la Internet sau dispozitive electronice.

„Pentru că la noi în sat nu s-a auzit de niciun caz de îmbolnăvire [cu Covid-19], mergem pe învățatul în clasă”, ne-a mărturisit Adriana Sănduleasa, directoarea școlii gimnaziale Marin Preda din Siliștea Gumești.

În satul Moromeților, la Siliștea Gumești, la această școală învață 150 de elevi, iar clasele cele mai numeroase sunt a IV-a, a V-a și a VIII-a, cu circa 20 de elevi fiecare. „Avem spațiu pentru toți copiii din școală numai că, în trei clase, avem 20 de copii și dacă reușim să facem ceva cu distanțarea... Ne-am gândit să mergem în două ture pentru clasele a IV-a, a VIII-a și a V-a”, ne-a declarat Adriana Sănduleasa, directoarea școlii, care punctează că unitatea școlară a fost igienizată și s-au pus marcaje pentru distanțare.

Studiile arată că 40% dintre copiii din România nu au participat la școala offline în perioada cât școlile au fost închise, majoritatea fiind din mediul rural. Siliștea Gumești pare să fie un caz fericit, după cum explică Adriana Sănduleasa, iar școala online s-a făcut, între martie și iunie, mai degrabă pe telefon și, în unele cazuri pe tabletă, după ce s-au mobilizat mai degrabă profesorii, părinții, asociațiile, cu donații, pentru a-i ajuta pe copii pentru a putea participa la ore.

Pe de altă parte școala așteaptă să îi fie repartizați doi profesori – de chimie și educație fizică, și la fel ca multe alte unități de învățământ din mediul rural, nu au un cabinet medical, ci se bazează pe cele două asistente de la cabinetul medical din comună. „De câte ori am avut nevoie, nu au fost probleme”, mai spune Adriana Sănduleasa.

Măștile lipsă și personalul insuficient, marile probleme

Trei milioane de copii și peste 200.000 de cadre didactice se pregătesc să înceapă școlile și grădinițele în mai puțin de două săptămâni, iar școlile nu vor putea să asigure măști pentru toată lumea.

Majoritatea au făcut stocuri, așa cum au putut: fie din ceea ce le-au rămas de la examenele naționale, dacă au fost centre de examinare, fie donate. Alții mai așteaptă să primească de la primării.

Tihomir Milin, directorul Colegiului Național C.D. Loga din Timișoara, spune că școala are o rezervă de 7.000 de măști și există disponibile și vizete pentru copiii care poate nu tolerează purtarea măștii. Dar nu pot fi oferite zilnic celor aproape o mie de elevi și nici cadrelor didactice.

Aceste măști vor fi puse la dispoziția elevilor în cazul în care, eu știu, se deteriorează masca, se rupe elasticul aceala, e necesară înlocuirea și așa mai departe. Din păcate, nu putem asigura permanent și tuturor aceste măști, pentru că sunt niște costuri fantastice. Un calcul pe care l-am făcut arată că, dacă am cumpăra pentru o mie de elevi câte o mască pe parcursul unei luni de zile, luând prețul minim, de 2 lei per mască, am ajunge undeva la 40.000 de lei, ceea ce este imposibil, ne-ar depăși din punct de vedere al bugetului fără niciun fel de discuție, ne-a spus el.

Și la Școala Centrală, acolo unde învață 1.600 de copii, există un stoc de măști pentru a asigura o rezervă pentru primele săptămâni. „Noi, din ce am făcut socoteala, până în decembrie, ne-ar trebui sute de mii de măști. Gândiți-vă că avem 1.600 de elevi și profesori, cadre didactice, fără personal nedidactic în jur de 90. Cu ceilalți ne ducem spre 120”, spune directoarea Mariana Vișan.

În mediul rural, situația nu este cu mult mai diferită. „Noi avem, pentru începutul anului școlar, pentru câteva săptămâni, ... trei săptămâni. Dar domnul primar ne-a sigurat că o să ne ajute cu măștile și mai avem de la o asociație care a spus că ne va ajuta cu 600 de măști. Și părinții spuneau că sunt pregătiți, au fost de acord [să ne ajute cu măști]”, mai spune Adriana Sănduleasa de la școala din Siliștea Gumești.

Dincolo de toate aceste, școlile s-au mai lovit de o problemă: personalul necalificat insuficient care trebuie să asigure curătenia și dezinfectarea. De pildă, la colegiul din Timișoara, sunt doar patru femei de serviciu la un colegiu care are în jur de o mie de elevi, iar la Școala Centrală sunt doar șase, în condițiile în care aici învață 1.600 de elevi. Doar în cazul acestora, ar fi nevoie de dublarea numărului de femei de serviciu.

Nesiguranța și multele necunoscute i-au făcut pe unii părinți să anunțe că nu își vor trimite copiii la școală, chiar dacă nu au afecțiuni grave sau dizabilități.

  • Numărul copiilor care nu vor merge la școală este redus, de circa 15%, atrage atenția George Roman de la Salvați Copiii. „Fiecare părinte știe ce riscuri comportă participarea copiilor la școală, dar cred că în cazul lor este nevoie de o mai bună comunicare cu cei din școală și de adoptarea unor măsuri care într-adevăr să-l facă pe părinte să înțeleagă că nu există un risc de infectare”, spune el.

De partea cealaltă, parinții care își trimit copiii la școală sunt pregătiți să scoată bani în plus și pentru măști, și pentru dezinfectanți, pentru a acoperi aceste cheltuieli. „Sincer, nu cred că vor asigura nici măști și nici dezinfectanți, sper să mă înșel, dar cred că această responsabilitate va cădea tot în seama părinților”, subliniază o mămică a unui copil de clasa a III-a, bazându-se pe experiențele pe care le-a avut în anii anteriori. „Cel mai probabil se va întâmpla așa și acum: vom aduce și dezinfectant și săpun și măștile de care au nevoie”.

Chiar și așa, teama de infectare există, în ciuda eforturilor unor școli de a se pregăti pentru 14 septembrie, mai ales că mulți copii sunt în grija bunicilor cât părinții sunt la serviciu. La școală, profesorii simt și ei teama legată de o posibilă infectare.

Și profesorii se tem de coronavirus: Ce se întâmplă dacă noi vom cădea ca muștele?

„Toată lume zice de copii, că ei se vor îmbolnăvi. Nu, ei sunt vectorii și noi vom cădea ca muștele. Nu știu ce se va întâmpla când vom cădea noi ca muștele și cum vom acoperi acele ore. Nu s-a gândit nimeni la acest lucru”, atrage atenția Mariana Vișan, directoarea Școlii Centrale. Ea mărturisește că „se pune o presiune mare pe profesori”, iar majoritatea „au peste 50 de ani, puțini sunt cei tineri și toți avem probleme de sănătate”.

Profesorii se mută de la o clasă la alta și intră în contact cu mai mulți copii, astfel încât se simt mai expuși riscului. Dincolo de măsurile de distanțare și igienă, o altă soluție găsită la unele școli din București a fost ca notele și absențele să fie trecute într-o agendă a profesorului și, după un calendar stabilit, să fie trecute de profesori în catalog – ca să poată fi evitată aglomerația din cancelarii și ca să nu mai fie plimbat catalogul în mai multe mâini în aceeași zi.

Tihomir Milin, directorul colegiului din Timișoara, spune, la rândul său, că va încerca să îi protejeze pe profesorii care au afecțiuni sau care se apropie de vârsta pensionării și va încerca să găsească soluții pentru ei, inclusiv prin predarea online.

Adriana Sănduleasa, de la școala din Siliștea Gumești, recunoaște că profesorii au rămas pe planul al doilea, iar, cel puțin așa cum arată planul în acest moment, aceleași măsuri care sunt luate pentru copii sunt luate și pentru cadrele didactice – sunt dezinfectanți în cancelarie, se vor purta măști. „Știți, ca de obicei, elevul primează și ne-am gândit, ca de fiecare dată, la noi după ce rezolvăm cu copiii”.

Sunt profesori care așteaptă să se întoarcă la catedră, în ciuda riscurilor, mai ales că școala online nu le-a oferit satisfacția predării față în față.

„Eu, de exemplu, sunt unul dintre profesorii care ar putea să ceară predarea online, din motive de sănătate. N-am să fac asta. O să merg la școală și o să încerc să respect împreună cu elevii mei toate acele reguli care trebuie respectate. Pentru că învățarea online este doar o completare a învățării clasice. Nu se va renunța niciodată la învățarea clasică la școală și cred că este cea mai potrivită în acest an școlar”, ne-a mărturisit și Silvia Mușătoiu, profesoară de matematică și fost director al Colegiului Național Gheorghe Șincai din București.

Guvernele europene spun că întoarcerea copiilor la școală e vitală
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:54 0:00

Facebook Forum

VIDEO

Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan. Sute de civili au fost răniți
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:33 0:00
XS
SM
MD
LG