Analistul financiar Dragoș Cabat a explicat, pentru Europa Liberă, că pe toate piețele internaționale importante, există un indicator de tipul ROBOR (de pildă, EURIBOR, pentru euro sau LIBOR, în principal pentru dolari, franci elvețieni sau lire sterline) care să le arată băncilor centrale evoluțiile macroeconomice de pe piață (își dau seama dacă lichiditatea a crescut sau a scăzut, care sunt tendințele privind inflația sau privind cererea și oferta de bani).
„Nu se poate fără ROBOR. (...) Acești indicatori (ROBOR, EURIBOR, LIBOR) nu se fac doar așa pentru că își doresc unii. (...) Așa cum inflația nu se calculează doar pentru că spune cineva cât este sau ca să fie mărite salariile la final de an ale bugetarilor sau pensiile. Se calculeaza pentru că este important pentru cei care manageriaza țara – Guvernul în cazul inflației și banca centrală, în cazul ROBOR – să-și dea seama care sunt evoluțiile macroeconomice de pe piață. De-asta a apărut ROBOR-ul în cazul nostru și celelalte în cazul celorlalte monede”, punctează Dragoș Cabat.
De fapt, ROBOR, asemenea EURIBOR sau LIBOR, sunt indicatorii care reprezintă rata medie a dobânzii pentru creditele în lei, euro, dolari sau franci elvețieni.
ROBOR-ul, care reprezintă un fel de reper al costului banilor pentru moneda locală, are și o formulă de calcul nu foarte complicată, aflată sub monitorizarea Băncii Naționale. Astfel, ROBOR se stabilește calculând media cotațiilor de rata a dobânzii pentru lei pe care le folosesc primele zece bănci mari din România, adică dobânda la care o bancă împrumută bani altei bănci.
Analistul financiar explică și faptul că ROBOR-ul nu este indispensabil „dar e ca și cum te uiți în oglindă și vezi că o dată ești mai slab, o dată ești mai puțin slab, dar nu știi câte kilograme ai pentru că nu te-ai urcat niciodată pe cântar. Cam așa este și cu ROBOR-ul – poți să traiești fără el, dar banca centrală și-ar da cu părerea așa (...) și nu stii pe unde ești, tot trebuie să calculezi”, a explicat Dragoș Cabat.
În ipoteza eliminării acestui indicator, care reprezintă o referință clară atunci când sunt calculate atât creditele în lei pentru populație cât și pentru companii, Dragoș Cabat atrage atenția că tot ar trebui înlocuit cu un alt element transparent care să ofere predictibilitate în piață pentru cei care vor să se împrumute de la bănci.
„În ceea ce priveste dobanzile pentru populație, asta vrea toată lumea, să fie transparente, să nu facă fiecare bancă ce vrea ea. Să aiba un benchmark (punct de referință, n.r.) și toți să se raporteze la un indicator care este transparent și stabilit cumva unitar și cel mai bine este stabilit de piață: fie pui inflația, fie dobânda de politică monetară, fie pui, așa cum e tradiția pe piețele civilizate, acest indicator – ROBOR”, spune expertul.
Dragoș Cabat mai amintește că, la începutul anilor 90, atunci când nu exista nici ROBOR, nici precursorul acestuita BUBOR, inflația era foarte mare, iar creditele acordate populației erau foarte puține, în timp ce pentru companii, unele erau cu dobânzi preferențiale: „era ca într-un fel de western. (...) Nu am vrea sa ne întoarcem în perioada aceea”.
Recent, Dragoș Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a declarat pentru Bloomberg că Guvernul va cere BNR să redefinească modul în care este calculat ROBOR sau chiar „o eliminare a acestuia”, astfel încât ordonanța pe lăcomie, care taxează băncile în funcție de nivelul ROBOR, să devină inofensivă. Declarația lui Vâlcov a stârnit nemulțumire în rândul Băncii Naționale care a atras atenția, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dan Suciu, că Vâlcov „pare a arăta grave confuzii în ceea ce priveşte piaţa monetară şi rolul ei în alimentarea cu lichidităţi a economiei, băncilor şi trezoreriei”.
Mai mult, senatorul ALDE Daniel Zamfir, președintele Comisiei Economice a Senatului, unul dintre cei care au acuzat, de mai multe ori, faptul că indicele ROBOR este rezultatul unei înțelegeri între băncile comerciale, cu implicarea Băncii Naționale, a cerut marți o anchetă parlamentară la Consiliul Concurenței pentru a fi analizat modul în care a fost deschis în 2008 și închis cinci ani mai târziu, în 2013, un raport referitor la manipularea ROBOR.
În replică, președintele Consiliul Concurenței, a punctat că va pune la dispoziția Parlamentului toate datele solicitate.
„Sunt lucruri care s-au întâmplat acum 11 ani. Noi acolo am investigat o săptămână, atât, în legătură cu un comportament în contextul crizei globale, la scurt timp după prăbuşirea unei mari bănci americane, care a dus la crearea de şoc după şoc în toată Europa, iar băncile au trebuit să fie salvate", a explicat Chiriţoiu, amintind că în acel context ROBOR a crescut foarte mult, potrivit Agerpres.
Chirițoiu a explicat că investigaţia a fost supervizată la momentul respectiv de Comisia Europeană, care a sancţionat bănci din alte ţări.
