Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a anunțat că tot Consiliul de Administrație al Băncii Centrale va merge săptămâna viitoare la Parlament, la audierea de la Comisiile economică și de finanțe-bănci ale Senatului, fiindcă de această dată a primit „o invitație validă”.
„La primele invitații, nu știam unde să mergem. Eu sunt de 30 de ani în funcții publice și știu unde e Parlamentul. Dar să mutăm o dezbatere oficială din Parlament, într-un studio TV, asta nu! Acum avem o invitație oficială, o vom onora”, a mai spus Mugur Isărescu, citat de Hotnews.
Guvernatorul BNR a mai fost chemat la audieri și pe data de 29 ianuarie, însă atunci purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale, Dan Suciu, a spus că invitația nu îndeplinește procedura, fiind inițiativa unui singur parlamentar, Daniel Zamfir, senator ALDE.
O a doua invitație a venit pentru data de 7 februarie, însă atunci era programată ședința de politică monetară. A treia invitație a sosit, de această dată, cu două date propuse: 11 februarie și 12 februarie. Mugur Isărescu a confirmat pentru cea din urmă, fiindcă luni, pe 11 februarie, este programată prezentarea unui nou raport asupra inflației.
Mugur Isărescu a fost acuzat anterior de senatorul ALDE, Daniel Zamfir, că nu vrea să se prezinte în Parlament pentru a clarifica aspecte legate de ROBOR. Mai precis, senatorul ALDE a spus în mai multe rânduri că banca centrală manipulează ROBOR, în sensul în care BNR s-ar fi înțeles cu băncile comerciale pentru stabilirea unei cote pentru acest indicator.
„S-a facut o propagandă că băncile se înțeleg între ele, că se cartelizează. Nu este așa! Ministerul de Finante, mare jucător în piață, nu a mai făcut plăți, ci a încasat. A luat banii clienților băncilor care și-au plătit taxele și impozitele. Este ceva anormal? Nu este! A dispărut lichiditatea din piață și au crescut dobânzile. E asta vreo înțelegere malefică? Nu!”, a mai punctat joi guvernatorul BNR.
În ceea ce privește ROBOR-ul, Mugur Isărescu a mai spus că a devenit un fel de „terorist. Toți îl urmăresc și nu reușește nimeni să pună mâna pe el”.
ROBOR a devenit un subiect sensibil după ce Guvernul, prin ordonanța pe lăcomie, dată la finalul anului trecut, a decis taxarea activelor bancare în funcție de nivelul ROBOR. Taxa pe lăcomie, care afectează nu doar sectorul bancar, ci și telecomunicațiile, energia sau jocurile de noroc, precum și lipsa unui buget de stat sunt printre factorii care au dus la deprecierea leului, în luna ianuarie, până la un minim istoric.
De altfel, Darius Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă, a declarat, pentru Bloomberg, că Guvernul va cere BNR să redefinească modul în care este calculat ROBOR sau chiar „o eliminare a acestuia”, astfel încât ordonanța pe lăcomie, care taxează băncile în funcție de nivelul ROBOR, să devină inofensivă. Declarația lui Vâlcov a stârnit nemulțumire în rândul Băncii Naționale care a atras atenția, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dan Suciu, că Vâlcov „pare a arăta grave confuzii în ceea ce priveşte piaţa monetară şi rolul ei în alimentarea cu lichidităţi a economiei, băncilor şi trezoreriei”.
Guvernatorul BNR a mai anunțat astăzi că dobânda de politică monetară, reprezentând costul cu împrumuturile în România, rămâne neschimbată – 2,5%. Este a șasea ședință de politică monetară consecutivă în care acest indicator rămâne neschimbat.
De asemenea, Mugur Isărescu a explicat, potrivit Bloomberg, că „micul” declin al leului nu va avea un impact major asupra inflației și că va continua dialogul cu Ministerul de Finanțe cu privire la inițiativele fiscale ale acestuia, dar recunoaște că „găsirea unei soluții agreată de ambele părți va fi dificilă”.
Mugur Isărescu a argumentat că „rata anuală a inflației IPC (indicele prețului de consum, n.r.) a continuat să scadă în luna decembrie 2018 până la 3,27%, de la 3,43% în noiembrie, consolidându-se în interiorul intervalului de variație al țintei staționare. Astfel, BNR şi-a îndeplinit obiectivul de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu, în condiţiile unei conduite atent calibrate a politicii monetare”.
De asemenea, el a atras atenția că incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației sunt legate de noul set de măsuri fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie, precum și de nefinalizarea proiectului de buget, implicit de conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri. La fel de importante sunt și incertitudinile legate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale, de conduita politicilor monetare ale Băncii Centrale Europene şi ale băncilor centrale din regiune.
