Germania a bătut palma cu Franța în disputa privind proiectul conductei de gaz Nord Stream 2, care urmează să aducă gazul rusesc pe sub Marea Baltică, direct în inima Europei, în Germania. Inițial, cancelarul german Angela Merkel s-a opus unor amendamente la directiva europeană privind gazele, susținute și de România, din postura deținerii președinției UE, dar și de Franța sau Polonia. Aceste modificări vizează extinderea regulilor europene de liberalizare a pieței gazului și asupra conductelor de gaz care provin din afara UE. Adică, printre altele, și asupra proiectului Gazprom Nord Stream 2, lucru care ar fi slăbit viabilitatea economică a acestui proiect, conform Germaniei.
Vineri, s-a ajuns însă la un compromis, atât Germania, cât și Franța cedând teren: Nord Stream 2 se va supune regulilor europene, însă Germania va avea un rol determinant în negocierea și gestionarea acestui proiect energetic. Astfel, proiectul rusesc se va supune unor reguli UE mai stricte, dar nu va mai fi în pericol să eșueze, iar Germania va avea putere de negociere directă a acestor reguli.
„Am ajuns la un acord în ce privește directiva gazelor, iar asta a fost posibil pentru că Germania și Franța au lucrat îndeaproape”, a declarat vineri Angela Merkel, fără însă să ofere detalii legate de compromisul negociat.
Un acord pentru reglementarea Nord Stream 2 este bun, pentru că va asigura suveranitatea Europei asupra resurselor energetice, a spus un oficial al președinției Franței, citat de Reuters.
Nord Stream 2 este o conductă de gaz care pleacă din Rusia, pe sub Marea Baltică, și ajunge în Germania. Cu o lungime de peste 1.200 km și operată de gigantul energetic rusesc de stat Gazprom, construcția ei a început în 2010 și urmează să se încheie până la finalul anului 2019. În jur de 55 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc ar urma astfel să ajungă direct în Europa, în condițiile în care UE importă deja în jur de 40% din gaze din Rusia.
Operat în întregime de Gazprom, acest lucru ar contraveni regulilor europene din Directiva gazelor, negociată până ieri la nivelul UE. Acestea spun că proprietarul conductei nu poate fi același cu cel care livrează gazul. În cazul Nord Stream 2, ambele roluri sunt jucate de gigantul de stat Gazprom. Separarea rolurilor ar permite și unor companii energetice europene să aibă o breșă de intrare în acest proiect rusesc.
Proiectul Nord Stream 2 este controversat, pentru că mărește dependența Europei de gazul rusesc, dar subminează pe de altă parte și proiecte concurente, care aduc gaz din Norvegia sau gaz natural lichefiat american, pe ruta Norvegia-Danemarca-Polonia. O altă problemă ar fi că, dacă Rusia va duce gaz direct în Europa direct prin două conducte – Turk Stream și Nord Stream 2, asta înseamnă că Ucraina este lăsată complet pe dinafara schemei de tranzit a gazului rusesc către Europa, ceea ce ar lovi dur economia ucraineană, lipsind-o de taxele încasate de la ruși.
Germania s-a pus de-a curmezișul când a venit vorba despre periclitarea proiectului Nord Stream 2, în ciuda opoziției mai multor state europene, dar și a SUA. Președintele american Donald Trump a ajuns chiar să acuze Germania că este captiva Rusiei, din cauza gazelor livrate de Gazprom. Ambasadorii americani din Germania, Danemarca și de la UE au publicat pe 7 februarie o declarație comună în Deutsche Welle, în care cereau statelor UE să sprijine modificările la directiva gazelor, care reglementează mai dur și Nord Stream 2.
Proiectul Nord Stream 2 este susținut în Europa de companiile germane Uniper și Wintershall, dar și de OMV (Austria), Shell (Marea Britanie-Olanda) și Engie (Franța).
Acordul la care s-a ajuns vineri este însă unul de principiu. Regulile vor fi negociate politic în continuare, iar acordul trebuie aprobat și de Parlamentul European. Spre exemplu, proiectul-soră rusesc, Nord Stream 1, este exceptat de la regulile europene în domeniu, după ce Rusia a negociat direct cu Bruxelles-ul un acord.
