Fillon: "Crimeea este din punct de vedere istoric, cultural și lingvistic teritoriu rusesc"
Candidatul dreptei conservatoare la președinția Franței François Fillon a declarat că în situația cu Crimeea ocupată nu ar trebui să uităm despre dreptul popoarelor la autodeterminare, [ntr-un interviu cu Le Figaro, preluat de îndată de organul de propagandă rusesc Sputnik.
„Noi trebuie să respectăm două principii fundamentale și contradictorii: respectarea frontierelor și a dreptului internațional și dreptul la autodeterminare“, – a spus Fillon, ignorând un amănunt important: referendumul din Crimeea a fost organizat în timp record dupa ocuparea peninsulei de catre armata rusă si sub controlul trupelor ruse.
Potrivit candidatului la președinție, "Crimeea este din punct de vedere istoric, cultural și lingvistic teritoriu rusesc.
„Este inutil să insistăm ca Rusia să se retragă din Crimeea, acest lucru nu se va întâmpla“ – a spus Fillon.
În opinia sa, singura cale de ieșire din criză – organizarea unei conferințe internațională privind viitorul Crimeei sub auspiciile ONU și împreună să se găsească o soluție.
Inalt militar SUA: Rusia acționează agresiv Marea Neagră și Ucraina
General Locotenentul Ben Hodges, comandantul Armatei SUA in Europa, a declarat intr-un interviu pentru News.ro ca Rusia continua sa actioneze "agresiv" in zona Marii Negre, precum in Georgia si Ucraina, si arata lipsa de transparenta in exercitiile militare pe care le desfasoara, lucru care "ingrijoreaza" statele din regiune.
"Sunt dezamagit ca Rusia nu a fost mai transparenta cu exercitiile ei. Continua sa actioneze, cred, intr-un mod agresiv. Si e valabil in intreaga zona a Marii Negre. Avem 10.000 de soldati rusi care ocupa parti din Georgia, in Abhazia si Osetia de Sud si care in mod clar nu intentioneaza sa plece, desi au spus ca vor face acest lucru dupa invadarea Georgiei, prin intermediul intelegerii facute de Sarkozy (Nicolas Sarkozy, fost presedinte al Frantei - n.r.)", a spus generalul american.
Aflat intr-o vizita la baza militara de la Mihail Kogalniceanu, Hodges a vorbit, intr-un interviu acordat News.ro, si despre actiunile Rusiei din Ucraina, unde continua sa sprijine separatistii cu armament.
"Toata lumea stie ca Rusia le asigura separatistilor care incearca sa submineze conducerea Ucrainei munitie, sisteme de armament, leadership si in mod clar nu respecta suveranitatea Ucrainei, dar nici nu respecta OSCE, nu permit reprezentantilor OSCE sa isi faca treaba", a afirmat el.
Seful fortelor SUA din Europa a spus insa ca sunt semnale imbucuratoare in zona flancului estic, precum in zona baltica. Cu referire la declaratii facute de el in 2016, potrivit carora exista riscul unei invazii rusesti in fata careia NATO sa nu poata reactiona, generalul a precizat ca aceste scenarii nu mai sunt de actualitate.
Kremlinul neagă că ar plănui să anexeze Donețkul și Luganskul
Rusia nu intenționează să integreze în componența sa autoproclamatele republici Donețk și Lugansk, ci pledează pentru aplicarea completă a acordurilor din 2015 de la Minsk, a declarat joi purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.
"Este absurd!", a exclamat Peskov, într-un comentariu la informațiile difuzate de agenția de presă Bloomberg, potrivit căreia Moscova ar avea un plan care presupune separarea regiunilor Donețk și Lugansk de Ucraina și apoi integrarea treptată a acestora în componența statului rus.
"Timp de mai mulți ani, atât președintele Vladimir Putin, cât și oficiali la diferite niveluri au declarat că Moscova nu va încerca să integreze autoproclamatele republici Donețk și Lugansk" din estul Ucrainei, a insistat Peskov, adăugând că există "un singur plan — de a se obține aplicarea acordurilor de la Minsk".
Întrebat dacă Moscova vede Donețkul și Luganskul în componența Ucrainei, Peskov a declarat: "Aceasta este problema internă a Ucrainei”.
CIJ dă câștig parțial de cauză Ucrainei
Curtea Internațională de Justiție a decis sa aprobe cererea Ucrainei privind impunerea de măsuri provizorii împotriva Rusiei pentru încălcarea convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, dar a refuzat o hotărâre similară în ceea ce privește încălcarea de către Rusia a Convenției privind interzicerea finanțării terorismului.
Decizia în cauza a fost citita in incinta Palatului Păcii de la Haga de catre președintele instanței – Ronny Abraham.
Acesta a declarat ca măsurile provizorii împotriva Rusiei, referitoare la Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CERD), nu vor fi aceleași ca cele cerute de Ucraina.
În legatura cu măsurile temporare în cadrul acuzațiilor la adresa Rusiei de încălcare a CERD, judecătorul a declarat: „Instanța a acceptat … că condițiile impuse de Statutul Curții în scopul de a introduce măsuri temporare privind CERD sunt realizate“. În acest sens, Curtea ONU a subliniat că Rusia ar trebui să se abțină în a continua să aplice restricții privind capacitatea tătarilor din Crimeea de a păstra instituțiile tradiționale, inclusiv Mejlisul. Pentru această decizie au votat 13 judecători – împotriva s-au pronuntat trei.
Totodata, s-a decis în unanimitate că Rusia trebuie să garanteze în Crimeea accesul la educație în limba ucraineană.
De asemenea, s-a convenit în unanimitate, că ambele părți să se abțină de la orice acțiuni care ar putea agrava sau continua diferendul în instanță, fapt care va face mai dificil mersul procesului de judecata.
Tribunal ONU a refuzat însă măsurile temporare împotriva Federației Ruse în temeiul Convenției privind interzicerea finanțării terorismului. Președintele Curții, Ronny Abraham, a subliniat că Ucraina trebuie să dovedească faptul că măsurile provizorii solicitate trebuie să stopeze cauzarea unor daune ireparabile, precum și caracterul deliberat al actiunilor statului semnatar al convenției.