Spre deosebire de Franța, Merkel critică noile sancțiuni americane împotriva Rusiei
Cancelarul german Angela Merkel a criticat noile sancțiuni americane împotriva Rusiei votate joi de Senatul american, șefa guvernului de la Berlin invocând faptul că acestea vor dăuna afacerilor, relatează agențiile DPA și Reuters.
Sancțiunile votate de Senatul de la Washington vizează unele proiecte energetice rusești, inclusiv controversatul gazoduct Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania pe sub Marea Baltică.
Purtătorul de cuvânt al executivului de la Berlin, Steffen Seibert, a declarat vineri că Angela Merkel împărtășește temerile exprimate anterior într-o declarație comună de ministrul ei de externe, Sigmar Gabriel, împreună cu omologul austriac al acestuia, Christian Kern, care au protestat împotriva noilor sancțiuni americane, ei subliniind că 'aprovizionarea cu energie a Europei este o problemă a Europei, nu a SUA'.
Este 'staniu' ca sancțiunile menite să pedepsească Rusia pentru imixtiunea în alegerile americane să penalizeze și companiile europene, a indicat Seibert. 'Acest lucru nu trebuie să se întâmple (...) În general, noi respingem sancțiunile care au efecte extrateritoriale, adică acelea care au impact asupra unor state terțe', a completat el.
Și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a menționat în declarația sa prin care a protestat împotriva acestor sancțiuni că ele pot afecta și alte state.
Proiectul gazoductului Nord Stream 2, care divizează europenii, are ca obiectiv dublarea până la finalul lui 2019 a capacităților gazoductului Nord Stream 1 și furnizarea unei cantități sporite de gaz rusesc direct în Germania, via Marea Baltică, ocolind așadar Ucraina.
Apărat de guvernul de la Berlin, Nord Stream 2 este criticat dur de mai multe țări din estul Europei, în frunte cu Polonia, care susțin că prin acest proiect se va spori dependența energetică a Uniunii Europene față de Rusia, într-un context de tensiuni geopolitice între UE și Moscova după începerea conflictului din estul Ucrainei, în 2014.
Senatul de la Washington a votat joi cu o largă majoritate noi sancțiuni împotriva Rusiei și Iranului, în cazul Rusiei măsurile vizând sectorul energetic, iar în cel al Iranului acele activități legate de construcția rachetelor balistice. Pentru ca aceste măsuri să intre vigoare mai este nevoie de votul favorabil al Camerei Reprezentanților și de semnătura președintelui Donald Trump.
Franţa cere SUA să se coordoneze cu UE şi G7 în cazul sancţiunilor impuse Rusiei
"În ultimii ani, au semnalat Statelor Unite dificultăţile generate de legislaţia privind extrateritorialitatea", a transmis ieri un purtător de cuvânt al Ministerului francez de Externe.
"Pe temele care sunt legate de securitate şi de politicile industriale europene, am vrea ca Statele Unite să respecte coordonarea necesară, mai ales în cadrul Grupului G7", a adăugat oficialul francez.
Germania şi Austria au avertizat, joi, Administraţia Donald Trump să nu se implice în sectorul energetic al Uniunii Europene, în contextul unor noi sancţiuni americane care ar putea afecta un gazoduct european construit împreună cu Rusia. "Sectorul energetic al Europei este un domeniu al Europei, nu al Statelor Unite ale Americii", au transmis, într-un comunicat comun, Sigmar Gabriel, ministrul german de Externe, şi Christian Kern, cancelarul Austriei, relatează site-urile Politico.eu şi Worldoil.com.
În centrul criticilor este proiectul gazoductului Nord Stream 2, în valoare de miliarde de dolari, din Rusia spre Germania, care, într-o anumită măsură, ar putea intra în concurenţă cu exporturile de gaz lichefiat din Statele Unite spre Europa.
Senatul Statelor Unite s-a pronunţat miercuri în favoarea impunerii de noi sancţiuni Rusiei din cauza presupuselor ingerinţe ale Moscovei în scrutinul prezidenţial american. Proiectul Nord Stream 2 va avea "efecte negative asupra securităţii energetice a Uniunii Europene şi asupra reformelor din Ucraina", argumentează Senatul SUA.
Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege privind sancţiunile trebuie promulgat de preşedintele Donald Trump. "Sancţiunile politice nu pot fi utilizate ca instrumente economice. A ameninţa companii din Germania, Austria şi din alte ţări cu impunerea de penalităţi pe piaţa americană dacă participă la proiecte de genul Nord Stream 2 cu Rusia sau dacă le finanţează introduce elemente noi, negative, în relaţiile ruso-americane", atrag atenţia Sigmar Gabriel şi Christian Kern.
Stoltenberg: Rusia nu poate împiedica aderarea Ucrainei și Georgiei la NATO
Decizia de aderare la NATO este o alegere independentă a fiecărei țări și niciun alt stat nu o poate împiedica, nici măcar Rusia, a declarat secretarul general al oragnizatiei, Jens Stoltenberg, într-un interviu cu Le Figaro.
Ușa NATO este întotdeauna deschisă. Cu toate acestea, pentru a se alătura organizației, este necesar ca țara candidat să corespunda standardelor și cerințelor de reformă, lupta împotriva corupției și a statului de drept, a spus Stoltenberg, raspunzând despre posibilitatea aderării la NATO a Ucrainei și Georgiei.
De asemenea, secretarul general al NATO a spus, că pentru ca o țara sa adere la NATO, toți ceilalți membri ai organizației trebuie să fie de acord. „În niciun caz Rusia nu are și nu va avea dreptul de a bloca acest proces,“ – a spus el. Potrivit lui Stoltenberg, fiecare stat are dreptul sa aleaga propriul destin, și Rusia nu poate face această alegere în locul lui.
„Trebuie reamintit faptul că nu NATO se extinde spre est, ci estul vine în NATO“, – a adăugat secretarul general. Alianța a devenit speranța pentru fostele țări comuniste care au trăit sub dictatură, iar acum au devenit democrații.
Stoltenberg și-a exprimat încrederea că, în ciuda comentariilor confuze ale lui Donald Trump, el va onora angajamentele SUA. În primul rând în ceea ce priveste furnizarea de apărare colectivă – este un principiu de bază al NATO. În al doilea rând, Statele Unite și-au confirmat intenția prin plasarea de unități suplimentare în Europa de Est. Potrivit oficialului NATO, odata cu anexarea Crimeei de catre Rusia, în 2014, prezența americană în Europa este îmbunătățită în mod semnificativ.
NATO este o alianta a țărilor democratice și în aceste țări pot veni la putere politicieni de tot felul. Cu toate acestea, Alianța a reușit întotdeauna să găsească un numitor comun în aspectele-cheie, deoarece este în interesul tuturor țărilor, a declarat Jens Stoltenberg.
Parlamentul ucrainean aprobă aderarea la NATO
Rada Suprema de la Kiev aprobat proiectul de lege №6470, care stabilește prioritățile politicii externe a Ucrainei, printre care și aderarea la NATO.
Conform notei explicative, noua lege realizează modificările esențiale în legislația Ucrainei în vederea accelerării aderării țării la NATO. Este vorba în principal de „Legea cu privire la principiile politicii interne și externe“ și „Legea securitatii naționale a Ucrainei“.
Potrivit autorilor proiectului de lege, adoptarea actului normativ va contribui la extinderea și aprofundarea cooperării între Ucraina și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, în vederea consolidarii securitatii națională a țării.
„Agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și anexarea teritoriului Ucrainei a pus în fața guvernului o sarcină urgentă privind asigurarea reală a securității naționale“, – se mai arata in nota explicativa.
Deputatii inițiatori subliniază că necesitatea aderării Ucrainei la NATO a fost demonstrata de experiența unui număr de state vecine Ucrainei, care în urma aderarii au obtinut „cel mai eficient instrument de asigurare a securitatii, păstrarii integrității și suveranității teritoriale“.