Un colonel din serviciul de informaţii ucrainene ucis în atentat cu bombă la Kiev
Un colonel din serviciul de informaţii militare ucrainene a fost ucis, marţi, în urma unui atentat cu bombă, comis în centrul capitalei Kiev, a anunţat Ministerul Apărării, care a catalogat incidentul drept un act terorist, informează site-ul agenţiei Reuters.
Potrivit autorităţilor, un dispozitiv exploziv a fost detonat într-un autoturism care se afla în mişcare în apropierea unei intersecţii din Kiev, la ora locală 08.16 (08.16, ora României), provocând moartea şoferului şi rănirea unui trecător.
Publicația Ukrainska Pravda, citând surse din cadrul Ministerului Apărării ucrainean, relatează că o mașină a explodat în cartierul Solomenski din Kiev, iar militarul ucis este comandantul trupelor speciale ale Direcției de informații a armatei ucrainene (spionajul militar).
"În urma exploziei, un membru al principalului departament de informaţii din Ministerul Apărării, colonelul Maxim Şapoval, a fost ucis", a anunţat Ministerul ucrainean al Apărării.
Potrivit presei ucrainene, Maxim Şapoval era comandantul forţelor speciale din cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Ministerului Apărării de la Kiev.
Ministerul nu a oferit detalii suplimentare în privinţa persoanelor responsabile pentru acest atentat, dar a specificat că a fost catalogat drept un incident cu caracter terorist.
Kievul a făcut public numele ofițerului rus ucis sâmbătă în Donbas
Unitatea de commando lichidată sambata trecuta de militarii ucraineni in interiorul teritoriilor aflate sub controlul guvernului de la Kiev era condusa de un ofiter al armatei ruse, căpitanul Alexandr Șcerbak, anunta astazi comandantul Brigazii 93 Mecanizată a Armatei Ucrainei, pe pagina de Facebook.
„Pe 24 iunie, o grupa de recunoaștere a Companiei 4 din cadrul Brigazii mecanizate a Corpului 2 de armata a autoproclamatei organizații teroriste LNR, sub conducerea unui ofițer rus, căpitanul Șcerbak Aleksandr (indicativul “Alex„), în scopul desfășurarii de acte de sabotaj și culegere de informații, s-a strecurat în afara zonei satului Jelobok, adanc in spatele pozitiilor Brigazii de Gardă 93 a Forțelor armate ale Ucrainei“, – se spune în mesajul postat pe Facebook.
Acesta precizeaza ca militarii ucraineni au incercuit grupa de recunoastere separatista și i-au cerut să se predea fără luptă, garantand viața și siguranța.
„Comandantul grupei și un lunetist au încercat sa opuna rezistență armată, dar au fost eliminati în lupta izbucnita…Restul grupei – un genist, doi mitraliori și un lunetist s-au predat. Unul dintre ei este cetatean rus în vârstă de 22 de ani, originar din regiunea Altai“, – se mai spune in comunicat.
Macron: Franţa nu va recunoaşte anexarea Crimeei de către Rusia
Franţa nu va recunoaşte anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia, a repetat preşedintele francez, Emmanuel Macron, în timpul unei conferinţe de presă organizate alături de omologul său ucrainean, Petro Poroşenko.
Macron: Franţa nu va recunoaşte anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia
"Franţa nu va recunoaşte anexarea Crimeei" de către Rusia, a declarat Emmanuel Macron. "Franţa este ataşată suveranităţii Ucrainei în frontierele recunoscute", a adăugat preşedintele francez.
Saptamana trecuta, sefii de stat si de guverne din cadrul UE au convenit, in cursul unei reuniuni la Bruxelles, sa prelungeasca sanctiunile impuse Rusiei in criza din Ucraina, dupa o decizie similara a Statelor Unite.
"S-a convenit. UE va prelungi sanctiunile economice impuse Rusiei" din cauza esecului Moscovei de a-si respecta angajamentele pe care si le-a asumat in cadrul acordurilor de pace de la Minsk, a anuntat atunci presedintele Consiliului European, Donald Tusk.
Poroșenko se întâlnește cu Macron
Petro Poroșenko s-ai întâlnit astăzi la Paris cu noul președinte al Franței Emmanuel Macron. Ei au discutat armistițiul cu separatiștii sprijiniți de Rusia intrat în vigoare sâmbătă după uciderea a doi soldați guvernamentali de către separatiști și rănirea altora doi
De asemenea, Poroșenko a spus că el crede că proiectul conductei de gaz „Nord Stream – 2“ este răzbunarea Rusiei pentru reformele anticorupție efectuate de Kiev și decizia preliminară a arbitrajului de la Stockholm privind disputa dintre „Naftogaz” Ucraina și „Gazprom“ Rusia.
„Aceasta este o răzbunare pentru Stockholm. O răzbunare pentru puternicele reforme anticorupție din sectorul energetic“, – a spus șeful statului ucrainean într-un interviu transmis duminică seara pe mai multe posturi TV din Ucraina.
De asemenea, Poroșenko a spus ca „Nord Stream – 2“ este o „amenințare foarte gravă pentru Ucraina“. Potrivit lui, scopul principal al acestui proiect nu are legatura cu economia sau energia. „Scopul este de a priva Ucraina de două miliarde de dolari pe care le obtine ca plata pentru tranzit (al gazului rusesc spre Europa),“ – a spus liderul ucrainean.
Proiectul „Nord Stream – 2“ presupune construirea a două fire de conducta cu o capacitate totală de 55 miliarde de metri cubi de gaz pe an, de pe coasta rusă a Mării Baltice spre Germania. Noua conductă va fi realizata paralel cu „Nord Stream“.
Diferendul dintre „Gazprom“ și „Naftogaz“ a inceput la Curtea de arbitraj de la Stockholm în anul 2014. „Gazprom“ a cerut „Naftogaz“ să achite datoria pentru gazul deja livrat și dobânda aferentă datoriei. La randul sau, „Naftogaz“ a solicitat modificarea retroactiva a prețului, restituirea plăților efectuate conform principiului „take or pay” și eliminarea interdicției privind reexportul de gaz furnizat de Rusia.
La sfârșitul lunii mai, Curtea a fost emisă o decizie provizorie. Judecatorii au respins cererile formulate de partea rusa privind regula „take or pay“ si a ridicat interdicția „Naftogaz“ privind reexportul de gaz furnizat de Rusia. În plus, Curtea a decis să revizuiască formula prețului la gazul rusesc începând cu anul 2014.
Decizia instanței a fost văzută ca o victorie la Kiev. Între timp, Moscova a declarat că va aștepta decizia finală a instanței, care ar trebui să fie emisa până la sfârșitul lunii iunie.