Linkuri accesibilitate

Criza din Ucraina. LiveBlog (Dan Alexe)

Ucraina văzută de la Bruxelles.

22:26 24.1.2022

UE acordoi noi ajutoare financiare masive Ucrainei

Uniunea Europeană este mai reticientă când vine vorba de ajutor militar direct pentru Ucraina, confruntată cu zeci de mii de militari ruși masați la granița ei estică. Dar luni, 24 ianuarie, a anuțat noi ajutoare financiare masive pentru Kiev.

„Comisia Europeană propune un nou pachet de asistență macrofinanciară de urgență de 1,2 miliarde de euro. Acest pachet va ajuta Ucraina acum să facă față cheltuielilor suplimentare, cauzate de conflictul de la graniță”, a declarat la Bruxelles președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ea a promis ca prima tranșă, de 600 de milioane de euro, să fie eliberată în cât mai scurt timp.

Va urma un al doilea pachet de asistență macrofinanciară, mai ambițios, pentru modernizarea Ucrainei.

Totodată, Comisia Europeană aproape că își va dubla asistența bilaterală acordată Kiev-ului anul acesta, sub formă de granturi. „Vor fi alocate alte 120 de milioane de euro”, sprijin pentru consolidarea statului de drept și a instituțiilor vitale, a mai anunțat von der Leyen.

„Vreau să fiu clară, încă o dată: Ucraina este o țară liberă și suverană. Își face propriile alegeri. Și Uniunea Europeană este alături de Ucraina” a încheiata președinta Comisiei Europene.

22:15 24.1.2022

Jocul de-a războiul

La Londra, în acest timp, The Daily Telegraph oferă o întreagă analiză despre cele cinci opțiuni ale lui Putin pentru a invada Ucraina. Acestea ar fi, pe scurt, următoarele:

1. — Opțiunea unu: Tot mai multe intimidări; trupe suplimentare ar putea fi instalate pe teritoriul bielorus, la invitația dictatorului de la Minsk, Aleksandr Lukașenko. Sau/ori trimițând forțe de “menținere a păcii” în Donbas, în teritoriile separatiste, controlate deja din culise de Moscova încă din 2014.

2. — Opțiunea doi: bombardamente fără a interveni direct la sol. Ucraina nu deține mijloace similare pentru a răspunde.

3. — Opțiunea trei: faimoasa joncțiune terestră. Asta ar implica o intervenție masivă de-a lungul coastei Mării Negre, pentru a realiza o legătură terestră a peninsulei Crimeea cu Rusia propriu-zisă. Problema Rusiei ar fi aceea că principalul port ucrainean din regiune, Mariupol, a fost masiv militarizat de Kiev în ultimii ani și ar opune o serioasă rezistență, chiar luând în calcul elementul surpriză al rușilor.

4. — Opțiunea patru: O ofensivă multiplă, din mai multe direcții simultan, sud, est și nord. Ipoteză luată în considerare și de Frankfurter Allgemeine Zeitung, care constată că “Ucraina este înconjurată din trei părți”.

5. — Opțiunea cinci: Un atac direct asupra Kievului.

În toate aceste cinci cazuri, încheie The Telegraph, trebuie însă ținut cont de aceea că armatele Kievului sunt mult mai pregătite astăzi, datorită armamentului și pregătirii furnizate de occidentali, în special de SUA și NATO, decât în 2014, când Rusia a ocupat Crimeea fără a întâlni vreo rezistență.

Un articol similar, despre «Opțiunile lui Putin» găsim și în Süddeutsche Zeitung, la München.

Tancuri rusești la granița cu Ucraina.
Tancuri rusești la granița cu Ucraina.

10:34 24.1.2022

SUA retrage personalul neesențial al ambasadei din Kiev

La sfârșit de săptămână, secretarul de stat american Antony Blinken a reafirmat că orice agresiune rusă în Ucraina este inacceptabilă și va antrena consecințe. La Londra, serviciile britanice de informații au pus în circulație speculația că Rusia ar urmări o schimbare de regim la Kiev.

La asta se adaugă și știrea că personalul neesențial al ambasadei americane în Ucraina ar putea fi evacuat, gest interpretat ca anticipând o intervenție rusă în Ucraina. Observatorii politici nu se aventurează să facă speculații despre intențiile lui Putin, dincolo de supoziția, larg acceptată, că liderului de la Kremlin i-ar plăcea să fie cel care să refacă o structură similară cu cea a Uniunii Sovietice, cel puțin în spațiul slav.

08:51 6.1.2022

“Petra în Paris”

La Kiev, în acest timp, departe de frontul de est, continuă controversa în legătură cu personajul secundar al unei fete presupuse a fi din Ucraina, Petra, care apare episodic în sezonul II al serialului de succes de pe Netflix „Emily in Paris (un hit absolut pentru Netflix) despre care nu doar mulți telespectatori ucraineni, dar chiar și Ministrul ucrainean al Culturii s-au plâns și au amenințat Netflix cu represalii, cel mai blând fiind dezabonarea.

Petra, personajul feminin ucrainean în cauză, fură din magazine pariziene, se teme de deportare și – poate cea mai mare indignare într-un serial axat pe estetică – este arătată ca îmbrăcându-se oribil.

„Inacceptabil” și „insultător”, a spus ministrul ucrainean al Culturii, Oleksandr Tkacenko, citat de site-ul canalului de televiziune online Hromadske, ministrul protestând la rândul lui în mod oficial pe lângă Netflix.

Publicul ucrainean revoltat

Iată de pildă o artistă, creatoare și internaută influentă precum Anastasiia Chervonii, care, pe Facebook, denunță dezgustată faptul că serialul “prezintă personajul fetei din Ucraina ca pe o idioată, fără gust vestimentar, care fură haine din magazinele de lux. În plus o cheamă Petra, prenume care nici nu există la noi.”

“Ministrul s-a plâns în mod oficial pe lângă Netflix… Dar de ce?” se miră însă cotidianul online Ukrainska Pravda. Ministrul ar face bine să se uite în jurul lui. În anii 1990, ucrainenii erau portretizați în filme doar ca gangsteri, imagine care continuă în cinematografia noastră națională actuală, în producții finanțate de stat. În acest caz, de ce să trimitem o scrisoare către Netflix din pricina stereotipului unei hoațe și, pe de altă parte, să acordăm milioane din fondurile oficiale pentru a menține în filme stereotipul gangsterului?”

(Le Londra, The Guardian remarcă de asemenea că francezii ar avea la fel de multe de obiectat, filmul fiind înțesat de clișee grotești la adresa francezilor și a Franței).

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG