Raport Freedom House: Ucraina este o țară “parțial liberă”
Ucraina este o țară “parțial liberă”, reunind 60 de puncte din 100, conform raportului Freedom House, care constată, la nivel mondial, un regres al stării democraţiei, inclusiv în naţiuni dezvoltate.
Potrivit raportului intitulat "Democraţia în lume 2019", realizat de organizaţia americană Freedom House, 2018 a fost al 13-lea an consecutiv în care se înregistrează "un declin al situaţiei libertăţilor la nivel mondial".
"Regresele afectează o serie de ţări din toate zonele lumii, de la democraţii cu tradiţie îndelungată precum Statele Unite la regimuri autoritariste consolidate precum China şi Rusia. Pierderile la nivel general sunt încă reduse comparativ cu progresele înregistrate la sfârşitul secolului 20, dar tendinţa este semnificativă şi generează riscuri. Democraţia este în regres", afirmă autorii raportului.
România este considerată o ţară "liberă", având un punctaj de 81 din 100 (în care 0 puncte înseamnă "lipsă de libertate", iar 100 de puncte - sistemul politic "cu cel mai mare grad de libertate"). România a pierdut trei puncte comparativ cu raportul anterior.
Conform criteriului evaluării situaţiei libertăţii, România are o cotă de 2 din 7, în care 1 înseamnă "cel mai mare grad de libertate", iar 7 "cel mai redus grad de libertate". Aceleaşi cote (2 din 7) sunt acordate României şi în funcţie de criteriile drepturilor politice şi libertăţilor civice.
Alte naţiuni catalogate drept "libere" sunt Statele Unite, cu un punctaj de 86 (din 100), Canada, cu 99 de puncte, Franţa (90), Marea Britanie 93, Germania 94, Italia 89, Brazilia 75, Argentina 84, India 75. Finlanda, Norvegia şi Suedia au 100 de puncte.
Printre ţările considerate "parţial libere" figurează Ucraina (60 de puncte din 100), Republica Moldova (58 de puncte), Serbia (67), Ungaria (70) şi Bosnia-Herţegovina (53).
Numeroase ţări sunt considerate ca nefiind libere: Rusia are doar 20 de puncte din 100, China a primit 11 puncte, Arabia Saudită 7 puncte, iar Siria 0 puncte.
Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, înregistrează un declin "dramatic" pentru Uniunea Europeană, acţionând "metodic" pentru a opri accesul vocilor critice la platforme de presă sau la societatea civilă.
În Polonia, partidul conservator Lege şi Justiţie, condus de Jarosław Kaczyński, a deteriorat "sistemul judiciar" în încercarea de a exercita control politic. Atacurile la adresa independenţei presei afectează şi alte democraţii europene, subliniază Freedom House, denunţând presiuni asupra posturilor publice în Austria, probleme în Cehia şi menţionând cazul jurnalistului de investigaţii Jan Kuciak, asasinat în Slovacia.
Raportul a analizat 195 de tari – dintre care 86 sunt considerate libere - ceea ce inseamna 44%. România se afla în aceasta categorie pe poziția 59 (30%) – partial libere – precum Moldova, iar 50 de țări sunt lipsite de libertati democratice si civice – categorie in care intra Rusia, China, Siria, Afghanistan, Azerbaijan, Belarus, Iran, Kazahstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan.
In aceeasi categorie de țări partial libere ca Moldova se află Armenia, Georgia, Bosnia-Herzegovina, Kosovo, Kirghistan, Macedonia, Montenegro, Pakistan Serbia, Ucraina.
Procuratura Ucrainei a intentat dosar penal cumătrului lui Putin pentru înaltă trădare
Justiţia ucraineană a anunţat marţi deschiderea unei anchete pentru 'înaltă trădare' împotriva lui Viktor Medvedciuk, un om politic considerat apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin, şi care a cerut autonomie pentru estul separatist prorus al Ucrainei.
Medvedciuk, care a condus administrația pe timpul președintelui Leonid Kucima, este acum liderul organizației „Alegerea Ucrainei” (în rusă - Украинский выбор), și este cunoscut drept cumătru al președintelui Rusiei, Vladimir Putin, nașul de botez al fiicei sale Daria.
În cadrul acestei reuniuni, Medvedciuk a propus crearea unei regiuni autonome dotată cu un guvern şi un parlament proprii în teritoriile din estul Ucrainei, controlat de separatiştii proruşi.
Medvedciuk a fost de trei ori deputat și vicepreședinte al Radei de la Kiev, și este considerat drept unul din cei mai influenți politicieni pro-ruși din Ucraina. După începutul conflictului din estul țării, a participat la organizarea schimburilor de deținuți ucraineni din Rusia și activiști pro-ruși arestați în Ucraina.
În urma unei propuneri a lui Medvedciuk, Putin s-a întâlnit în noiembrie 2017 pentru prima oară cu liderii separatişti din estul Ucrainei. În 2014, Moscova a salutat participarea sa la negocierile cu privire la conflictul din Donbas.
Potrivit media ucrainene, Medvedciuk este singurul ucrainean al cărui avion este autorizat să efectueze legături directe între Ucraina şi Rusia, în pofida unei interdicţii instituite în 2015.
Kremlinul este îngrijorat de dosarul penal împotriva nașului fiicei lui Putin
Kremlinul și-a exprimat „profunda îngrijorare” în legătură cu deschiderea în Ucraina a unui dosar penal împotriva politicianului Viktor Medvedciuk, cumătrul lui Vladimir Putin (nașul fiicei președintelui rus). După cum afirmă Dmitri Peskov, purtatorul de cuvânt al Krmelinului, dacă dosarul va ajunge pe rolul instanței de judecata, „va fi o altă represiune politică”.
Anterior, Procuratura Generala a Ucraina a anunțat deschiderea unui dosar penal împotriva lui Medvedciuk, pe care îl suspecteaza de trădare și separatism. Motivul începerii urmarii penale a fost apelul făcut de politicianul pro-rus de a crea o „regiune autonomă a Donbasului” cu parlament și guvern. Procuratura Generală a declarat că apelurile instiga la încălcarea legii, deoarece Ucraina este un stat unitar. Totodata, procurorii afirma ca deoarece Rusia, susținând separatiștii din Donbas, desfășoară acțiuni agresive în Ucriana, cererile de autonomie pentru Donbas contribuie la astfel de acțiuni.
Viktor Medvedciuk este unul dintre liderii partidului politic „Platforma opoziției – Pentru viață”. Până de curând, a reprezentat Ucraina în grupul tripartit de contact pentru a rezolva situația din Donbas și a fost implicat în schimbul de prizonieri.
Fiscul din Rusia îndeamnă nerezidenții din Crimeea să-și achite impozitele
Fiscul din Rusia a creat o bază de date despre persoanele nerezidente, dar care dețin imobile în peninsula anexată Crimeea, pentru a le supune impozitării.
Majoritatea locuitorilor Crimeii care nu dețin cetățenia rusă își transferă veniturile în Ucraina, fără să achite impozite în bugetul Rusiei, a declarat reprezentantul Serviciului Federal Fiscal, Roman Nazdracev.
Potrivit lui, schema este simplă, imobilele sunt date în chirie turiștilor, prin intermediari din Rusia, iar veniturile nu sunt declarate. Nazdracev a explicat că baza de date a Fiscului conține inclusiv informații despre consumul de energie electrică și gaze naturale, iar nerezidenții care își ascund veniturile nu vor putea să-și extindă contractele pentru aceste servicii.
Potrivit fiscului din Rusia, în Crimeea s-au declarat nerezidenți aproximativ două mii de persoane juridice și 60 de mii de persoane fizice care dețin imobile în peninsula ucraineană anexată ilegal în 2014.