Timp de câteva ore, Mugur Isărescu a dat explicații amănunțite legate de funcționarea și calcularea ROBOR și a răspuns tirului de întrebări al senatorilor, dar și acuzațiilor la care a fost supusă Banca Centrală în ultima perioadă.
Întrerupt de mai multe ori în timp ce încerca să dea explicații, replicile acide ale guvernatorului nu s-au lăsat nici ele așteptate.
„Dumneavoastră lucrați cu vorbe, noi lucrăm cu cifre”, i-a spus Mugur Isărescu senatorului ALDE Daniel Zamfir, cel mai vocal și cel care, de altfel, a insistat pentru audierea guvernatorului BNR și a acuzat, în mai multe rânduri, Banca Centrală că manipulează ROBOR.
De asemenea, guvernatorul BNR a reluat o parte dintre explicațiile tehnice pe care le-a dat luni, în momentul în care a prezentat Raportul privind inflația și a încercat să demonteze afirmațiile legate de înțelegeri între bănci pentru stabilirea ROBOR.
El i-a explicat senatorului ALDE că „face o confuzie” atunci când s-a uitat la o cotație a ROBOR-ului mai mică, căci de fapt, senatorul s-ar fi uitat la ROBOR pe o săptămână, iar pentru credite este luat în calcul ROBOR-ul la trei luni.
„Tranzacțiile se fac la o singură dobandă? Nu! Există mai multe tipuri de ROBOR – pe o zi, pe două, pe o săptămână, pe o lună, pe trei luni, pe șase luni și pe 12 luni si fiecare are alt nivel de cotatie. La unele se fac cotatii, la altele, nu. 80% dintre tranzacțiile unei zile se fac la termenele de o zi, două și o săptămână. De regulă, acestea sunt foarte fluctuante și depind de lichiditatea din piață”, a punctat guvernatorul BNR, precizând că decizia de a lega acest indicator – ROBOR la trei luni -, care este mai stabil, de credite a fost făcută în 2010, în momentul în care printr-o Directivă europeană s-a cerut ca partea variabilă a unui credit să fie legată de o dobândă de piață.
„S-a discutat cu Protectia Consumatorului, nu am decis doar noi”, a mai spus el.
„Parlamentul, în înţelepciunea sa, poate decide să modifice OUG 50”, a precizat ironic guvernatorul, referindu-se la ordonanța prin care ROBOR-ul la trei luni a fost legat de credite.
„Greșiți în public repetat și o să creați confuzii”, i-a mai spus Mugur Isărescu lui Daniel Zamfir.
„Dobânzile mici sunt de domeniul trecutului”
Mai mult, întrebat de senatorul Zamfir de ce i-a „îndemnat pe oameni să se împrumute în lei, atunci când ROBOR-ul era de 0,7%”, știind că o să crească, Mugur Isărescu a explicat că, în acel moment, „și inflația era mică” și că a atras atenția, de mai multe ori, că „dobânzile mici sunt de domeniul trecutului”.
„BNR a prezentat din 2014 câte patru rapoarte de inflație. Toate întrebările își au răspunsul în acele rapoarte. Vă recomand să le citiți. Când inflația în România a fost negativă, dar cu creșteri salariale mari și cu creștere de activitate economică, atunci BNR a lăsat dobânda cheie la 1.75%. Nu am făcut o prognoză scoasă din pălărie, era clar că, în momentul în care efectul reducerii TVA va dispărea din economie, lucru care a durat 12 luni, inflația o să crească. Nu ne-am jucat cu dobânda cheie, ci am activat alte instrumente de politică monetară. Consecința a fost că nu s-a apreciat leul, nu am creat turbulențe, iar economia a crescut cu păstrarea echilibrelor”, a argumentat guvernatorul BNR.
La acuzația lui Daniel Zamfir că ROBOR a crescut de patru ori în șapte luni, guvernatorul BNR a replicat că creșterea ROBOR trebuie corelată cu cea a inflației: „ROBOR a crescut de patru ori în șapte luni, inflația a crescut de aproape 60 ori. De la 0,1% la 5,4%. ROBOR a crescut de la 0,70% până la în jur de 3%. Economia a crescut, s-au păstrat echilibrele, iar inflația a explodat din cauza factorilor exogeni: creșteri de salarii și factori externi”.
Întrebat de senatorul PSD Șerban Nicolae, dacă există un mecanism astfel încât fluctuația ROBOR să ofere predictibilitate celor care au credite, Mugur Isărescu a amintit că există un grup tehnic de la BNR și Ministerul de Finanțe „care lucrează și face mai multe calcule” astfel încât să fie modificată modalitatea de a calcula ROBOR.
Dar, totodată, guvernatorul BNR a explicat că, din experiența sa, nu crede că cei care au credite vor fi mai avantajați. „Pe bază de nas, nu se va ieși mai bine!”, a punctat el. Mai mult, el a explicat că o eventuală reducere a ROBOR ar trebui să vină din reducerea dobânzii cheie, iar acest lucru nu se poate face în condițiile în care inflația este mare, fiindcă se pune presiune pe leu.
Totodată, el le-a atras atenția senatorilor că ROBOR nu poate depăși 3,5%, iar pentru reducerea acestuia ar trebui diminuate inflația, deficitul bugetar, deficitul extern.
„Sunteti cu bugetul in fata: duceti deficitul la 1%. Noi suntem economisti si trebuie sa spunem ce se poate si ce nu! Nu putem duce robor in jos fara sa ducem inflația și deficitele in jos”, a atras atenția Isărescu.
„Este greu”, a fost replica lui Șerban Nicolae.
„Cu OUG 114, ne-ati legat de mâini! La un atac al leului, ce facem? Omorâm băncile?”
Legat de evoluția leului în raport cu euro, Mugur Isărescu a punctat că BNR se teme cel mai mult „de un atac noaptea, când sunt deschise piețele externe, cum s-a întâmplat atunci când s-a dus de la 4,72 până la 4,76”, făcând referire la 23 ianuarie atunci când leul a atins un maxim istoric în raport cu moneda europeană.
Drept răspuns la acuzațiile legate de neintervenția BNR în piață pentru a ține cursul în frâu, Mugur Isărescu a argumentat că „BNR poate interveni în funcție de presiunile asupra leului (...) trebuia să absorbim lichiditate”. În plus, referindu-se la acel „mic atac asupra leului”, guvernatorul BNR a explicat că Banca Centrală nu putea să pună la bătaie doar rezerva: „Noi nu vindem valută pe nasturi, vindem pe lei. Absolvim lichiditate și dobânzile se duc în sus!”.
Uitați-vă la Bulgaria: trebuie să aiba surplus bugetar și de cont curent! Când treci Dunarea și te duci la Sofia nu vezi o casă nou ridicată! Păi uitați-vă la cum e la noi!Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
Nu a ratat nici ocazia de a mai critica taxa pe lăcomie, institută de Guvern la finalul anului trecut, guvernatorul BNR precizând că prin acea ordonanță „ne-ati legat de mâini! La un atac al leului, ce facem? Omorâm băncile?”.
Mugur Isărescu a mai explicat că România nu poate avea un curs fix, așa cum a mai fost sugerat de către reprezentanții puterii politice, fiindcă studiile arată că țările cu regim flexibil al cursului au progresat mai mult decât cele cu consiliul monetar: „Uitați-vă la Bulgaria: trebuie să aiba surplus bugetar și de cont curent! Când treci Dunarea și te duci la Sofia nu vezi o casă nou ridicată! Păi uitați-vă la cum e la noi!”
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, s-a prezentat, marți, împreună cu toți membrii Consiliului de Administrație al Băncii Centrale, după ce a fost invitat, în mai multe rânduri, să dea explicații în fața senatorilor. În urmă cu o săptămână, Mugur Isărescu a acceptat invitația la Parlament, precizând că „de această dată am primit o invitație validă”.
Anterior, invitațiile au fost trimise doar din partea senatorului ALDE, Daniel Zamfir. „Am venit alături de Consiliul de Administrație pentru că am observat că uneori există o confuzie cum că BNR e condusă de o singură persoană. Suntem toți aici nu ca să impresionăm, ci ca să răspundem legii care ne guvernează”, a punctat, la începutul întâlnirii, Mugur Isărescu.
Mugur Isărescu, al cărui mandat de guvernator al BNR expiră la jumătatea acestui an, a fost sub un atac continuu din partea coaliției PSD-ALDE, aflate la guvernare. Recent, Darius Vâlcov, despre care au existat informații potrivit cărora ar dori scaunul de guvernator al BNR, a precizat, într-o emisiune la Antena 3, că nici el, dar nici actualul guvernator nu pot ținti acest post pentru că, în momentul în care ai niște lucruri nerezolvate din spate este bine să nu te duci să încerci la Banca Națională”, potrivit News.ro.
