Tudorel Toader a trimis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) mai multe proiecte de ordonanță de urgență, pentru a primi avizul consultativ. De asemenea, actele ar fi fost trimise și la Guvern. Tudorel Toader se află sub presiune din partea PSD, pentru a promova cât mai rapid modificări la legile de funcționare a justiției. Luni, în CEx-ul PSD, ar urma să se discute remanierea sa.
Una dintre ele se referă la contestația în anulare în cazul proceselor care au fost judecate de completuri de 5 judecători nelegal constituite, la instanța supremă, după ce Curtea Constituțională a decis că ÎCCJ nu a respectat legea timp de mai mulți ani, pentru că a tras la sorți doar 4 din cei 5 judecători ai acestor completuri. De această prevedere ar urma să beneficieze peste 70 de politicieni care au fost judecați de completuri de 5 judecători.
Astfel, conform proiectului lui Tudorel Toader, toți cei care au fost condamnați de astfel de completuri la instanța supremă, inclusiv cei care au ieșit din termenul legal de depunere a unei astfel de contestații în anulare (adică și anterior datei de 29 noiembrie 2018), pot folosi această cale de atac și pot să își redeschidă practic procesele. Proiectul propus de Toader prevede că „dacă se admite contestația în anulare, cursul termenului prescripției răspunderii penale se suspendă de la data desființării hotărârii a cărei anulare se cere și până la data pronunțării unei hotărâri ca urmare a rejudecării apelului”. Astfel, nu există posibilitatea intervenirii prescripției faptelor în mod automat, în cazul redeschiderii unor procese mai vechi.
De o astfel de prevedere se pot bucura majoritatea condamnaților pentru fapte de corupție, inclusiv președintele PSD Liviu Dragnea, pentru că toți politicienii de rang înalt și demnitarii au fost judecați la instanța supremă. Dragnea a fost condamnat de un complet de 5 judecători, în dosarul Referendumul, unde a primit o pedeapsă cu suspendare.
Un alt proiect de ordonanță de urgență care vizează Codul Penal modifică modalitatea de calculare a prescripției faptelor penale. Astfel, cursul prescripției răspunderii penale se întrerupe „pentru fiecare faptă și persoană prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în cadrul procesului penal”. Prescripția intervine, indiferent de câte întreruperi au loc, dacă termenul este depășit cu încă jumătate, arată proiectul trimis de ministrul Justiției. Până acum, argumentează acesta în text, orice întrerupere a cursului prescripției atrăgea după sine un nou termen de prescripție. Dacă procesul penal se redeschide, începe să curgă un nou termen de prescripție a răspunderii penale, mai scrie în proiect.
Alte modificări importante aduse de proiectele de OUG:
- Proiectul introduce în Codul Penal, ca circumstanță atenuantă în comiterea unei infracțiuni, acoperirea integrală de către inculpat a prejudiciului provocat, în timpul urmăririi penale sau a procesului. Condiția este ca făptuitorul să nu se mai fi folosit de această circumstanță într-un interval anterior de 5 ani și nu se aplică celor care au comis tălhărie, piraterie, furt calificat, fraude informatice sau prin plată electronică.
- Sunt micșorate de asemenea termenele prescripției unor fapte penale. Astfel, pentru fapte pedepsite cu 10 până la 20 de ani de închisoare, făptuitorii scapă de răspundere la 8 ani (în loc de 10) de la comiterea faptelor. Pentru fapte pedepsite cu 5 până la 10 ani de închisoare, termenul scade de la 8 la 6 ani.
- un mituitor care își denunță fapta scapă de pedeapsă, doar dacă o face cu maximum un an după de la săvârșirea faptei. Aceeași condiție se aplică autorilor oricărei alte infracțiuni, pentru a beneficia de reducerea pedepsei.
- procurorul trebuie să dispună suspendarea urmăririi penale, dacă un suspect sau inculpat nu poate fi audiat în locul în care se află sau prin videoconferință. Același lucru trebuie să îl facă și un judecător - să suspende judecarea cauzei.
- o instanță de apel nu poate desființa o soluție de achitare dată de o instanță inferioară, decât dacă sunt administrate probe noi sau readministrate probe existente.
Tudorel Toader a ales să nu introducă în proiectul de OUG unele prevederi, deși ele au fost declarate constituționale. Printre acestea se numără:
- Arest preventiv la domiciliu și pentru fapte pedepsite cu mai mult de 5 ani
- Instanța verifică legalitatea administrării probelor într-un dosar, le elimină pe cele nelegale și poate sancționa procurorul cu pedepse pentru infracțiuni de cercetare abuzivă, rele tratamente sau tortură, după caz.
