De marți încep consultările președintelui cu societatea civilă pe tema referendumului.
Pe treptele Palatului de Justiție din București s-au adunat, luni seară, peste 100 de magistrați, care au protestat în tăcere, după un ritual folosit și în alte ocazii. Mesajele, și ele folosite în protestele anterioare- ”Respectați independența justiției”, ”Adevărata urgență, cetățenii onești” și ”Respectați avizul Comisiei de la Veneția”,-își pătrează actualitatea și simbolistica.
Europa liberă a transmis live protestul magistraților bucureșteni:
Nemulțumirile magistraților sunt multe și sunt alimentate săptămânal de noi și noi inițiative ale guvernului și coaliției de la putere. Ordonanțele pregătite de ministrul Toader, plecat inopinat în concediu, ”vor duce la crearea unei impunități generale, în special în cazul infracțiunilor grave”, se spune în comunicatul asociațiilor de magistrați care luptă pentru independența justiției. Este vorba de Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție, care enumeră efectele concrete ale OUG-urilor și atrag atenția asupra pericolului pentru justiție dacă acestea vor fi adoptate.
- Scăderea limitelor pedepselor, de exemplu, în cazul furturilor, de la un maxim de 12 ani și un termen de prescripție de 10 ani, până la o pedeapsă maximă de 3 ani cu un termen de prescripție de 5 ani, va duce la creșterea infracționalității. Dezincriminarea unor forme agravate ale infracțiunilor, cum este abuzul în serviciu în care s-o obținut un folos injust, ”este cel puțin stranie”, susțin magistrații. ”Pentru a fi evidentă diferența, în momentul actual o infracțiune de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave are o pedeapsă maximă de 10 ani și 6 luni și un termen general de prescripție de 10 ani (20 de ani prescripție specială). Prin aplicarea modificărilor, aceeași infracțiune va avea o pedeapsă maximă de 7 ani și un termen general de prescripție de 6 ani (9 ani prescripție specială)”.
Pe masa executivului se află o Ordonanță de modificare a Codurilor penale, elaborată de ministrul Tudorel Toader la cererea expresă a PSD și una care permite celor care au condamnări definite să introducă o contestație în anulare în termen de 60 de zile de la publicarea OUG în Monitorul Oficial.
Concomitent, senatorul Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea i-a delegat atribuțiile pe perioada bolii, a contestat vineri la Curtea Constituțională nelegalitatea completurilor de trei judecători de la Înalta Curte sub motivul că nu ar fi completuri specializate în judecarea faptelor de corupție. Printr-o stranie coincidență, exact același lucru îl susținuse și Dragnea cu doar două zile înainte într-o sesizare depusă la ICCJ. Iar ca un triumf al coincidențelor, Dan Sova îi trimisese în aceeași zi o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care o ruga să sesizeze CCR fix pe acest subiect. Nu a fost însă premierul cel care a făcut gestul, ci Florin Iordache, care se află la a doua sesizare de acest gen.
În acest context vor avea loc consultările inițiate de președintele Klaus Iohannis cu reprezentanți ai societății civile ( marți) și cu reprezentanți ai magistraților ( miercuri) pe tema organizării unui referendum. Iohannis a anunțat săptămâna trecută că este ”aproape hotărât” să facă un referendum pe chestiuni care țin de justiție. Potrivit informațiilor Europa Liberă în acest moment se caută întrebarea care poate fi pusă populației.
