Laura Codruța Kövesi a fost pusă sub control judiciar în dosarul pe care i l-a deschis Secția Specială pentru investigarea magistraților - SIIJ - sub acuzația de luare de mită pentru aducerea în țară a transfugului Nicolae Popa.
Abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă - acestea sunt acuzațiile la adresa Laurei Codruța Kövesi.
Controlul judiciar îi interzice lui Kövesi să părăsească țara timp de 60 de zile, potrivit surselor postului de radio Europa Liberă.
Procedural, ea poate contesta în instanță solicitarea procurorului de caz, Adina Florea, și surse apropiate fostei șefe a DNA spun că ea se va folosi de îndată de acest instrument pe care îl are la dispoziție.
Laura Codruța Kövesi a fost audiată șase ore în dosarul în care Sebastian Ghiță (fost deputat PSD, acuzat de luare și dare de mită, abuz în serviciu, spălare de bani, și care a fugit în Serbia) a depus plângere împotriva fostei șefe DNA.
Apare un număr imens de informații false cu privire la persoana mea. Aceste atacuri îi au la origine pe cei care încearcă să limiteze acțiunile justiției și care își doresc să îi vadă pe procurori doar stând în birouri.Laura Codruța Kövesi
Kövesi a declarat presei la ieșirea de la audieri că i s-a interzis să vorbească cu jurnaliștii despre acest dosar.
„Vor să-mi închidă gura”, a spus fosta șefă a parchetului anticorupție.
Ea a relatat că în ultimele zile a trebuit să meargă în instanță și în fața procurorilor, dar și în fața CSM, cel mai probabil pentru că „a deranjat ca procuror care și-a făcut treaba”. Kövesi a mai spus că în peste 24 de ani de când este procuror nu a avut abateri disciplinare și nici nu s-a confruntat cu acuzații de felul celor care i se aducacum.
Fosta șefă DNA a mai spus că în spațiul public apare un număr imens de informații false cu privire la persoana sa, și afirmă că aceste atacuri vin de la cei care încearcă să limiteze acțiunile justiției și doresc să îi vadă pe procurori stînd doar în birouri.
Controlul judiciar nu înseamnă doar interdicția pentru Kövesi de a părăsi țara, o solicitare care poate fi contestată în instanță. Este posibil ca procurorul de caz să ceară și ca fosta șefă a DNA să se prezinte la fiecare trei zile la secția de poliție.
Potrivit unor magistrați care au stat de vorbă cu jurnaliști de la radio Europa Liberă, o cercetare penală a unui magistrat, urmată de un rechizitoriu admis de instanță, ar putea însemna și suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de procuror a respectivului magistrat până la terminarea procesului.
Nu e clar în ce măsură calitatea de inculpat a Laurei Codruța Kövesi îi afectează în negocierile pentru desemnarea procurorului-șef al Parchetului European (EPPO).
În directiva UE referitoare la organizarea Parchetului European se precizează că selecția se face din rândul procurorilor europeni cu reputație profesională și integritate.
În momentul când a început procedura de selecție, Laura Codruța Kövesi era procuror și nu era inculpată sau urmărită penal.
Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul UE au intrat în impas după două runde de discuții, când Consiliul UE a anunțat că nu renunță la desemnarea ca procuror-șef european a lui Jean Francois Bohnert.
Laura Codruța Köves a trecut de mai multe etpate în parcursul pentru șefia Parchetului European antifraudă cu fonduri europene.
A fost pe primul loc după audierile din Comisia de experți, 12 la număr, a căror reputație profesională a fost primul criteriu de includere a lor în această comisie.
A fost desemnată de Parlamentul European prin vot în două comisii - LIBE, de drepturi și libertăți - și CONT, de control bugetar.
Tot în PE a obținut plasarea pe locul întâi și după reuniunea președinților de grupuri politice. Nu a fost aleasa Consiliului UE, care este condus în prezent de guvernul României. În urma unui vot indicativ, Kövesi a ieșit a doua, la jumătate din punctajul obținut de Bohnert.
În situația unui blocaj, următoarele runde de negocieri vor avea loc în 4 și 10 aprilie.
Procedura este prevăzut să se încheie în luna aprilie, iar votul decisiv este al Parlamentului European, care se va exprima printr-un vot în plen.
Între timp, în țară Kövesi a câștigat două procese la Înalta Curte cu Inspecția judiciară a CSM. Este vorba de așa numitul caz ”sufrageria lui Oprea”, Kövesi fiind reclamată că a refuzat să se prezinte în fața unei comisii parlamentare pentru a da socoteală dacă a fost sau nu în noaptea alegerilor din 2009. Celălaltă acțiune disciplinară a Inspecției împotriva lui Kövesi se referea la faptul că ar fi desemnat, ca membru al echipei de control, un judecător aflat în stare de incompatibilitate. Kövesi a contestat deciziile IJ și a avut câștig de cauză la Înalta Curte.
Când a intrat în cursa pentru conducerea EPPO, Kövesi era procuror la Parchetul General, fără dosare. Cel pentru care a primit statutul de inculpat fusese închis cu un an în urmă. Din februarie, de când a început activitatea SIIJ, Kövesi are la această secție specială două dosare. Al doilea este legat de DNA Ploiești, acolo fiind urmărită penal.
