Documentul de chemare în judecată apare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar potrivit site-ului Tribunalului UE, dosarul Dragnea v Commission Case T 738/18 a fost inregistrat pe data de 11.12.2018.
Liderul PSD vrea să obțină anularea raportului OLAF, care îl incriminează pentru deturnare de fonduri europene, sperând astfel că va scăpa și de dosarul deschis de DNA, care are la bază concluziile organismului antifraudă european. În dosarul Tel Drum, Dragnea este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat.
Potrivit documentului publicat de Jurnalul Oficial al UE, Dragnea folosește trei argumente în plângerea sa:
1. Încălcarea articolului 9 aliniatele (1), (2) si (4) din Regulamentul OLAF, precum și a dreptului la apărare în cadrul investigațiilor, inclusiv dreptul de a fi ascultat și respectarea prezumției de nevinovăție.
2. Încălcarea principiului bunei administrări în ceea ce privește investigațiile, precum și refuzul de a deschide o investigație referitoare la desfășurarea investigației OLAF.
3. Încălcarea dreptului de acces la documentele privind investigația OLAF.
Liviu Dragnea cere instanței de la Luxemburg să anuleze Decizia OCM(2018)20575 a Comisiei, comunicată reprezentantului legal al reclamantului prin scrisoarea din data de 1 octombrie 2018 și să oblige Comisia la plata cheltuielilor de judecată.
În dosarul Tel Drum, deschis de DNA la finalul anului trecut, Dragnea este acuzat de constituirea unui grup infrațional organizat, abuz în serviciu și infrațiuni privind deturnarea de fonduri europene pentru compania Tel Drum. Faptele sunt comise în calitatea sa de președinte al Consiliului Județean Teleorman, cel care acorda contractele.
Frauda cu fonduri europene constatată de OLAF în România, în cadrul celor 11 investigații făcute, este cea mai mare din Uniunea Europeană. Doar în cazul construcției de drumuri ea se ridică la 21 milioane de euro, care ar trebui recuperate inclusiv de la Tel Drum.
Dosarul Tel Drum este unul dintre cele mai riscante pentru Liviu Dragnea tocmai pentru că se bazează pe investigațiile OLAF.
De reținut că de la preluarea puterii, de la alegerile parlamentare din 2016 și până în prezent, Coaliția PSD-ALDE și guvernele care s-au succedat au făcut o serie de schimbări legislative, inclusiv prin Ordonanțe de Urgență, care au avut ca scop slăbirea luptei anticorupție. Toate modificările au fost aspru criticate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și de GRECO.
Unele demersuri, prin intermendiul guvernului sau a Camerei Deputaților, au fost făcute în propriul folos, este acuza care i se aduce în spațiul public în contextul numeroaselor proteste care au avut loc.
Printre acestea se numără contestarea la Curtea Constituțională a completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte, care judecă dosarul ”angajărilor fictive” și, recent, contestarea completurilor de trei judecărori de la ÎCCJ pe motiv că acestea nu ar fi specializate în judecarea faptelor de corupție. Ultima contestație a fost făcută de Florin Iordache, căruia Dragnea i-a delegat atribuțiile pe perioada în care s-a aflat internat în spital.
