Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 28 noiembrie 1989


Marți 28 noiembrie 1989

Soarele răsare la ora 7.28 și apune la ora 16.39. Vremea este rece cu cer variabil și înnorări mai accentuate în nord, centru și est. Acolo vor cădea precipitații slabe, mai ales lapoviță și ninsoare. Izolat, în nord-vest, condiții pentru producerea poleiului. Se înregistrează maxime între -3 și +6 grade iar minimele termice nocturne se află între -14 grade și -4 grade; mai coborâte în zonele intramontane. La munte și în regiunile de nord-vest și centru, se lasă ceața.

Zi plină cu circa patruzeci de primiri, convocări și discuții. Au călcat pragul Cabinetului 1 mare parte din Comitetul Politic Executiv. Și Curticeanu, și Barbu Petrescu, și Ion Dincă, și Emil Bobu, Dăscălescu, Oprea, Pățan, Gheorghe David. Constantin Olteanu, Ștefan Andrei și mulți alții. Nu puțini erau rechemați să dea mai multe explicații. Să fi fost în legătură cu problemele ridicate de ședința de lucru de dimineață pe tema Rezoluției Congresului? David, Pacoste și Mihalache au fost convocați împreună. La fel și Barbu Petrescu și Silviu Curticeanu. De multe ori deciziile nu se luau în Biroul Politic sau la CPEx, ci în asemenea bisericuțe. Restul era doar o formalitate. Toată lumea știa cum să voteze. Seara, într-o fereastră de audiențe, a mai avut loc o ședință de lucru în legătură cu Planul la export, pe luna decembrie.

Pagină de blocnotes. Este scrisul Elenei Ceaușescu și însemnările sunt de la Congresul XIV
Pagină de blocnotes. Este scrisul Elenei Ceaușescu și însemnările sunt de la Congresul XIV


Agenda Elenei Ceaușescu diferă puțin. Ședința de dimineață despre rezoluția Congresului a durat de fapt până după-amiază, deci a fost ceva mai complicată decât rezulta din agenda lui Nicolae Ceaușescu. Elena a avut vreme și ea de ceva audiențe (Curticeanu care era slugă la doi stăpâni, Ion Stoian, I. Ursu, Ilie Matei) și și-a încheiat ședința în sala de lucru CPEC, despre exporturile ultimului trimestru.

Un alt interviu fără istorie, cel dat săptămânalului Times International din Nigeria. Se pare că jurnaliștilor din țările prietene le era dat același set de întrebări însoțite probabil și de răspunsuri. Este întrebat așadar despre relațiile dintre cele două țări ( au cunoscut „o dezvoltare continuă, atât în domeniul economic, tehnico-științific și cultural” etc), cu ce bilanț s-a prezentat în fața Congresului și ce vrea să facă pe mai departe ( România s-a dezvoltat și se va mai dezvolta conform legilor socialismului științific, „ne propunem ca România să devină o țară puternic dezvoltată în toate domeniile, multilateral dezvoltată, cum am formulat noi”) apoi, întrebat de sistematizarea satelor, explică ce înseamnă în viziunea lui să reducă diferențele dintre oraș și sat. Nu puteau lipsi întrebările despre diferențele dintre țările sărace și cele bogate, dezarmare și „un fenomen ce devine tot mai îngrijorător: plecarea din țară a personalului calificat”. Pus să califice „această problemă gravă a furtului de inteligență” Ceaușescu tună și fulgeră. E un subiect care-i place pentru că a fost acuzat de atâtea ori că a interzis plecarea oamenilor din țară sau că i-a vândut când, de fapt, se opunea politicii „de racolare a cadrelor de către aceleași țări capitaliste dezvoltate, care urmăresc, de fapt, să-și asigure forța de muncă ieftină, calificată, în scopul creșterii profiturilor și beneficiilor lor, fără a-și asuma obligațiile permanente față de acești oameni pe care, dacă nu mai au nevoie de ei, îi trimit acasă. Este, de fapt, „parte a politicii de exploatare dusă de cercurile imperialiste” și spune că trebuie să lupte din răsputeri împotriva ei.

Punând poporul la cale. O pagină dintr-un caiet al lui Ceaușescu. Arhivele Naționale.
Punând poporul la cale. O pagină dintr-un caiet al lui Ceaușescu. Arhivele Naționale.


Nicio zi fără poezii dedicate partidului, Congresului și Eroului între eroi. Informația Bucureștiului își încântă cititorii cu poezii plasate în burta imenselor articole de propagandă. Autorul este Nicolae Pop care exclamă: „Prezenți cu fapta, cugetul, simțirea,/ Lucizi scrutând spre piscuri viitorul,/ Mai minunată să-mplinim zidirea/ Ce-nnobilează țara și poporul. // Cu-nflăcărate inimi, comuniste,/ Urmăm cuvântul Celui reales,/ Zidind pe temelii socialiste,/ Spre pace năzuind și spre progres.” Jur-împrejurul insulei lirice sunt telegrame. Zeci de telegrame de la organizațiile de partid din țară. Îi scriu unitățile sanitare, boșii politici ai Centrului Universitar București și comuniștii, oamenii muncii „toți cei ce trăim și muncim în Sectorul agricol Ilfov. Și în Scânteia continuă să plouă cu felicitări, de astă dată, la loc de cinste, cele externe ca să vadă toți cât de apreciat e Nicolae Ceaușescu printre tovarășii săi din țările socialiste și emergente. Unul dintre cei care-i transmite felicitări este Egon Krenz, noul șef al CC al Partidului Socialist Unit din Germania. El îi promite că și pe viitor PSUG va fi disponibil și hotărât să dezvolte „prietenia și colaborarea dintre partidele și statele noastre, în interesul păcii și socialismului.” La fel și Karel Urbanek care fusese ales cu doar câteva zile înainte secretar general al CC al Partidului Comunist din Cehoslovacia îl felicită și spune că e convins că noul CC ales la Congresul XIV PCR „va acționa pentru întărirea în continuare a prieteniei și colaborării multilaterale dintre partidele, statele și popoarele noastre.” Urmează zeci de alți lideri comuniști, unii dintre ei deja în comă politică. Pe lângă aceștia și mult mai vorbăreți Yasser Arafat, Georges Habache, Mengistru Haile Mariam care se folosește de această telegramă pentru a rememora realizările lui Ceaușescu de după Congresul IX și pentru „a reafirma angajarea noastră fermă în realizarea obiectivului consolidării relațiilor de prietenie și cooperare existente între partidele, guvernele și popoarele noastre.” Probabil că se va fi simțit răzbunat și întărit în fața confruntării cu Gorbaciov primit telegrame din Vietnam de la Nguyen Van Linh, până în Siria, de la Hafez al-Assad, și din Bangladesh, de la Zahir Khan, președintele Partidului Național Republican, sau din Laos, de la Kaysone Phomvihane, până în Mongolia de unde-i scria Jambin Batmunh, secretar general al CC al Partidului Popular Revoluționar Mongol sau până în Cipru de unde îi scria Vassos Lyssarides, președintele Partidului Socialist.

La Bihor, informează Scânteia tineretului, „în spiritul vibrantelor orientări și îndemnuri (...) din magistralul Raport” tinerii din județ, îmboldiți și inspirați de organele și organizațiile UTC „acționează în această perioadă pentru a înscrie în bilanțul acestui an noi și prestigioase fapte de muncă.” Tinerii sunt peste tot în luptă cu timpul, planul și producția. „Amintim în acest sens lucrările complexe realizate pe șantierul județean de muncă patriotică de la Amenajarea Hidrotehnică a Crișului repede, pe sectorul Aleșd-Fughiu, precum și pe cele două șantiere locale, organizate de Întreprinderea Refractara și Întreprinderea de Alumină.” Aici s-au evidențiat elevii de la Școala profesională agroindustrială Oradea, liceele industriale Beiuș, Marghita, Aleșd și nr. 1 dr. Petru Groza. Moise Ovidiu Dan, cel care semnează aceste rânduri, spune că tinerii au preluat spre rezolvare în acel an 219 teme de cercetare din care au încheiat 211 „cu o eficiență ce depășește 72 de milioane de lei. Realizări deosebite în ceea ce privește lucrările în industrie au obținut colectivele de tineri de la Sinteza, Electrocentrale, Metalica, Refractarea Aștileu și Exploatarea minieră Oraș dr. Petru Groza.”

Se fac angajări: „Instituție centrală încadrează prin concurs, conform legii, dactilografă, cunoscătoare a cel puțin două limbi străine.” La Teatrul Ion Creangă se scot la concurs două posturi de actori, unul de actriță. Limita de vârstă „de preferat până la 35 de ani. Condiție obligatorie: stagiatura încheiată. Se mai scoate la concurs și un post de sufleur. Candidații trebuie să aibă domiciliul stabil în municipiul București.

Recom îndeamnă într-un afiș gospodinele: „Nu vă transformați cămara în depozit de sticle și borcane goale. Valorificați prin magazinele alimentare și de legume și fructe ambalajele goale din sticlă în următoarele condiții: la schimb; contra marfă; sau numerar. În acest fel contribuiți la reintroducerea în circuitul economic a unor însemnate resurse materiale.”

De vânzare: „Lada 1500, aplică și lustre de Murano, garnitură completă cu pat suprapus, lampadar Onix, dulap hol, masă extensibilă, scaune, diverse obiecte”; „Sufragerie Bilea cu îmbunătățiri, stare excelentă, bibliotecă Victoria, covoare persane manuale, scoarțe românești, covor Camaniu, blană urs, aparat foto Smena nou, radio Strassfurt, televizor Cosmos defect, palton bej nr. 46, damă.”

În cadrul Ciclului Muzica românească în contemporaneitate are loc, în Studioul de concerte al Radioteleviziunii Române recitalul cameral Mihaela Vlad (vioară), Crimhilda Cristescu (pian) și orchestra de cameră Concerto, dirijor Dorel Pașcu Rădulescu. La ISPR, Concertul orchestrei Camerata. În Sala Studio a Ateneului Român are loc un regital instrumental iar în sala mare, Studioul tânărului muzician. La Opera Română este reprezentație cu Traviata. La Teatrul de Operetă, Văduva veselă. La Teatrul Național, Sala Mare, Bădăranii. În Sala Amfiteatru se joacă piesa Capcana. La Teatrul Bulandra se joacă Omul cu mârțoaga în sala din bd. Schitu Măgureanu. În Sala Studio se joacă Hamlet. La Teatrul de comedie se joacă Turnul de fildeș. La Nottara, sala Magheru, Într-o dimineață și la Sala Studio, Dansul morții. La Teatrul Mic, Mitică Popescu iar la Teatrul Foarte Mic, Bărbatul și... femeile. La Giulești, sala Majestic, se joacă Ar fi fost o mare iubire.

Pe marile ecrane rulează Mircea, Revanșa, Rochia albă de dantelă, Cei care plătesc cu viața, Declarație de dragoste; Un comisar acuză, Masca de argint, Misterele Bucureștilor, Prezumție la nevinovăție, Gala filmului albanez: O întâlnire la vânătoare, O seară de iarnă, Nu vă jucați cu dragostea, Urme ale trecutului.

La televizor, programul începe la ora 19.00 cu Telejurnal. Înfăptuim hotărârile marelui forum al comuniștilor români! La 19.30 Congresul al XIV-lea – Congresul marilor victorii socialiste. Pe temeliile industrializării. La 19.45 Suprema unitate de granit. Cântece patriotice, revoluționare. La 20.00, Hotărârile Congresului al XIV-lea al partidului – mobilizator program de muncă pentru întregul nostru popor. Dezvoltarea bazei de materii prime și energetice. La 20.20 Teatru TV. Cătălina. Adaptare TV după piesa Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tăutu. La 21.50 Telejurnalul de noapte. Programul se închide la ora 22.00.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG