Linkuri accesibilitate

România poate ajunge la Curtea de Justiție din cauza neadoptării programelor naționale de control al poluării atmosferice


Programele naționale de control al poluării atmosferice ar fi trebuit adopate și transmise Comisiei până pe 1 aprilie 2019. Termenul limită primit de România pentru adoptarea lor este de două luni îndeobște.
Programele naționale de control al poluării atmosferice ar fi trebuit adopate și transmise Comisiei până pe 1 aprilie 2019. Termenul limită primit de România pentru adoptarea lor este de două luni îndeobște.

Comisia a emis o scrisoare de punere în întârziere, acordând României două luni pentru a răspunde și pentru a-și adopta și a transmite Comisiei Europene planurile naționale de control al poluării atmosferice.

În caz contrar, Comisia poate trimite autorităților române un aviz motivat, care premerge declanșării procedurii de infringement.

Termenul până la care aceste programe trebuiau elaborate și trimise Comisiei Europene este 1 aprilie 2019.

În aceeași situație sunt și Grecia și Malta.

Comisia îndeamnă România, Grecia și Malta să-și adopte primele programe naționale de control al poluării atmosferice și să le comunice Comisiei, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, transmite Comisia Europeană.

În temeiul acestei directive, statele membre sunt obligate să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programele lor respective, pentru a-și limita emisiile anuale.

Directiva urmărește atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.

Până în prezent, Grecia, Malta și România nu și-au îndeplinit obligațiile, în pofida atenționărilor anterioare.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Procedura de infringement

Dacă statul membru în cauză nu comunică măsurile prin care sunt transpuse integral dispozițiile directivelor sau dacă nu ia măsuri pentru a înlătura suspiciunea că a fost încălcată legislația UE, Comisia poate iniția o procedură formală de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială.

Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.

Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.

Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție.

Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.

Problema poluării în România s-a agravat în ultima vreme și a stârnit controverse politice. În București, unde poluarea atinge cote alarmante, primarul Gabriela Firea (PSD) se află în dispută cu ministrul mediului, care a acuzat-o că nu a luat măsuri pentru combaterea fenomenului. Firea a reacționat la aceste acuzații cu îndemnul adresat celor care se plâng de poluare să se mute din București.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG