Linkuri accesibilitate

Iohannis: România, de acord cu condiționarea fondurilor UE de statul de drept


România este de acord să se lege acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, dar specialiștii mai au foarte mult de lucru până la elaborarea unor criterii care se pot aplica, spune președintele Klaus Iohannis

România nu se opune mecanismului care leagă acordarea de fonduri europene de respectarea statului de drept în țările membre UE, dar specialiștii mai au mult de lucru până la elaborarea criteriilor în baza cărora acest mecanism să devină unul funcțional, a spus președintele Klaus Iohannis, vineri, într-o declarație de presă susținută la Bruxelles.

  • „Este destul de complicat de legat finanțarea pe fonduri europene de statul de drept, însă trebuie să vă spun foarte clar din capul locului: România nu se opune acestui mecanism. Deci noi suntem de acord să se lege acordarea fondurilor de respectarea statului de drept, însă specialiștii mai au foarte mult de lucru până când elaborează criterii foarte concrete, care se pot aplica. Însă noi suntem de acord, noi sprijinim această inițiativă și, dacă se ajunge la o procedură clară, noi suntem OK cu ea”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Guvernele statelor membre ale Uniunii Europene care se implică în afaceri judiciare sau nu combat eficient fraudele şi actele de corupţie vor risca suspendarea fondurilor comunitare, conform unui proiect de rezoluție aprobată pe 17 ianuarie 2019 de Parlamentul European, privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre.

Regulamentul este parte a Planului bugetar multianual 2021-2027 și va fi implementat doar după aprobarea sa de Parlamentul European.

Procedural, el trece prin parlament, etapă bifată în ianuarie 2019, după care intră în procedură de negociere între Parlament, Consiliu și Comisia Europeană, unde se află blocat acum. Abia forma astfel rezultată, va fi supusă adoptării finale a PE.

În parlament, el a suferit modificări semnificative față de varianta cu care a fost propus de Comisie, făcând mai precisă relația între bani și încălcarea normelor statului de drept.

Comisia Europeană a propus în 2017 şi în 2018, în cadrul proiectului de reformare a bugetului comunitar, posibilitatea limitării accesului la finanţare europeană în cazul ţărilor membre ale Uniunii Europene care nu respectă principiile statului de drept.

În octombrie 2018, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a somat ţările central şi est-europene să respecte normele statului de drept şi sistemul de distribuire a imigranţilor extracomunitari, spunând că Uniunea Europeană "nu este supermarket".

Potrivit planului, Comisia Europeană va putea stabili că normele statului de drept sunt expuse riscurilor, dacă apar probleme în funcționarea sistemului de implementare a bugetului UE, în funcționarea sistemului autorităților de control financiar, în investigarea fraudelor, a actelor de corupție, în evaluările efectuare de instanțe judiciare, în combaterea evaziunii fiscale sau în cooperara autorităților anționale cu Oficiul UE sau cu Parchetul General European.

”Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii împotriva riscului de pierderi financiare cauzate de deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru, Uniunea Europeană ar trebui să aibă posibilitatea de a adopta măsuri adecvate în astfel de cazuri. Acest lucru ar trebui să se facă pe baza unei decizii a Consiliului în urma unei propuneri a Comisiei”, se spune în propunerea de regulament.

Decizia se consideră „adoptată de Consiliu, cu excepția cazului în care acesta decide, cu majoritate calificată, să respingă propunerea Comisiei în termen de o lună de la adoptarea propunerii de către Comisie. De asemenea, Parlamentul European ar trebui să fie pe deplin implicat în toate etapele”, se spune în propunerea de regulament.

Altfel spus, pentru ca sancțiunea să fie respinsă, 55% dintre statele membre ar trebui să voteze în consecință, ceea ce va face imposibil pentru țări ca Ungaria, Polonia sau România, unde s-au semnalat derapaje de la statul de drept, să poată fi blocată sancțiunea dată de Comisia Europeană.

Totodată, „este important să se asigure o legătură suficientă între consecințele măsurilor și scopul finanțării. Este necesar, de asemenea, să se asigure că cei responsabili pentru deficiențele identificate suportă consecințele”, se mai spune în proiectul de regulament.

„Prezenta propunere instituie normele necesare pentru protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. Propunerea ar putea fi integrată în Regulamentul financiar, care are același temei juridic, cu ocazia revizuirii sale viitoare”, se mai spune în expunerea sa de motive.

În guvernarea PSD România a făcut obiectul criticilor Comisiei Europene privind respectarea statului de drept în raportul MCV cât și în rapoartele Comisiei de la Veneția.

Istoricul inițiativei

  • Pe 3 mai 2018, Comisia a prezentat propunerea de regulament privind protecția bugetului Uniunii în caz de deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, pe baza articolului 322 alineatul (1) litera (a) din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.
  • Propunerea definește deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept, incluzând, în special, punerea în pericol a independenței sistemului judiciar, neîmpiedicarea, corectarea și sancționarea deciziilor arbitrare sau ilegale ale autorităților publice și limitarea disponibilității și eficacității căilor de atac. Dacă Comisia găsește într-unul dintre statele membre deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept așa cum s-a descris mai sus, aceasta poate recurge la măsuri de protecție, inclusiv suspendarea sau reducerea plăților din bugetul UE și interdicția de a angaja noi angajamente legale.
  • Consiliul ar putea avea drept de veto asupra deciziei Comisiei dar numai cu o majoritate calificată. Parlamentul nu ar avea niciun cuvânt de spus.
  • În cadrul Parlamentului, propunerea este tratată de două comisii asociate - Comisia de buget (BUDG) și Comisia de control bugetar (CONT). Procedura comisiei mixte se aplică, așa cum prevede articolul 55 din Regulamentul de procedură. În plus, au fost solicitate avize de la alte trei comisii: Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) și Comitetul pentru dezvoltare regională (REGI).
  • Pe 17 august 2018, Curtea de Conturi Europeană (ECA) și-a dat avizul cu privire la propunere, menționând că regulamentul ar oferi Comisiei o marjă foarte largă de apreciere și subliniază lipsa normelor privind consultarea părților interesate specifice și o evaluare a impactului. ECA a recomandat să se stabilească criterii clare și specifice pentru definirea a ceea ce constituie o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept și să fie evidențiată necesitatea protejării intereselor legitime ale beneficiarilor fondurilor UE.
  • Pe 3 octombrie 2018, co-raportorii comitetului BUDG și CONT și-au prezentat proiectul de raport asupra propunerii, propunând o serie de amendamente, în special punând Parlamentul pe aceeași poziție cu Consiliul atunci când vine vorba de adoptarea sau ridicarea măsurilor.
  • Comitetul Economic și Social European (CESE - Organism consultativ care reprezintă organizațiile angajatorilor și ale lucrătorilor și alte grupuri de interese) și Comitetul Regiunilor (CoR - organism consultativ reprezentând autoritățile locale și regionale din Europa) au susținut propunerea în avizele lor privind pachetul CFM, adoptat pe 18 septembrie (CESE) și 9 octombrie (CoR).
  • Pe 13 decembrie 2018 raportul a fost votat în comisie, iar pe 18 decembrie 2018 a fost depus în plen. Pe 16 ianuarie 2019 a avut loc o dezbatere plenară la propunere, iar pe 17 ianuarie 2019, Parlamentul a adoptat rezoluția T8-0038 / 2019, care a trimis dosarul în fața comisiilor BUDG și CONT pentru negocieri interinstituționale, în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea din Regulamentul de procedură.
  • Pe 4 aprilie 2019, Parlamentul a adoptat rezoluția legislativă în primă lectură cu privire la propunere. Principalele modificări ale textului inițial includ:
    • un nou articol care definește ceea ce constituie deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept atunci când acestea afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii, care include cinci situații specifice: (1) punerea în pericol a independenței (2) omisiunea de a preveni, corecta și sancționa deciziile arbitrare sau ilegale ale autorităților publice, reținând resursele financiare și umane care afectează buna funcționare sau nu asigură absența conflictelor de interese; (3) limitarea disponibilității și a eficacității căilor de atac, (4) punerea în pericol a capacității administrative a unui stat membru de a respecta obligațiile de aderare la Uniune (5) măsuri care slăbesc protecția comunicării confidențiale între avocat și client.
      • se poate constata o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru atunci când una sau mai multe dintre următoarele, în special, sunt afectate sau riscă să fie afectate: (1) buna funcționare a economiei de piață, (2) funcționarea autorităților care efectuează controlul financiar (3) buna funcționare a serviciilor de investigare și urmărire publică în legătură cu urmărirea fraudelor, (4) prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale și a concurenței fiscale și funcționarea corespunzătoare a autorităților care contribuie la administrarea cooperarea în materie fiscală; (5) execuția corespunzătoare a bugetului Uniunii în urma unei încălcări sistemice a drepturilor fundamentale.
  • mecanismul „Statul de drept” pune Parlamentul și Consiliul pe aceeași poziție,
  • un grup special de experți independenți în drept constituțional și chestiuni financiare și bugetare va ajuta Comisia să evalueze situația dintr-un stat membru.
  • Consiliul a discutat propunerea în cadrul reuniunilor sale din mai și iunie 2019, dar nu a adoptat încă o poziție.
  • Pe 17 iulie 2019, Comisia a publicat o comunicare privind statul de drept în care a solicitat Parlamentului și Consiliului să adopte regulamentul cât mai curând posibil.
XS
SM
MD
LG