Linkuri accesibilitate

Interviu Șerban Cioculescu, expert în securitate: „Marea Neagră este o zonă de competiție geostrategică, din păcate, un soi de Război Rece"


Șerban Filip Cioculescu, expert în relații internaționale și studii de securitate
Șerban Filip Cioculescu, expert în relații internaționale și studii de securitate

Șerban Filip Cioculescu, expert în relații internaționale și studii de securitate, a vorbit într-un interviu pentru Europa Liberă despre amenințarea în creștere pe care o reprezintă Rusia în regiunea Mării Negre, răspunsul pe care trebuie să îl ofere alianța NATO, dar și cum Vladimir Putin ar putea căuta un inamic în exterior pentru a rezolva criza de legitimitate pe care o are în interior după criza sanitară a pandemiei care riscă să se transforme într-o criză economică.

Europa Liberă: Două MiG 21 LanceR ale Forţelor Aeriene Române au interceptat marți două bombardiere TU-22 escortate de alte două avioane de vânătoare Sukhoi SU-27 ale Rusiei care se îndreptau spre spațiul aerian NATO, cum ar trebui să interpretăm această acțiune?

Șerban Cioculescu: „Rusia, începând mai ales cu momentul anexării Crimeei din 2014, când a fost supusă unor sancțiuni internaționale, s-a simțit izolată, marginalizată și a intensificat aceste incursiuni aeriene la limita spațiului aerian al NATO. Au fost și câteva acțiuni când a intrat în spațiul aerian al NATO, dar în general avioanele trimise de forțele armate rusești, mă refer în special la avioane de vânătoare precum aceste Sukhoi 27 care au participat acum la incursiune, precum și bombardierele Tupolev 22, în general sunt trimise la limita spațiului aerian al alianței pe flancul sud-estic, deci în general în zona României, Bulgariei și Turciei.

Cum poate fi interpretată o astfel de acțiune? Probabil Rusia testează capacitatea de intervenție a forțelor NATO și mai ales coordonarea multinațională pentru că în incidentul la care ne referim practic s-a colaborat – forțele aeriene române cu cele bulgare și cele turcești au escortat pe rând aceste avioane până când le-a obligat să se depărteze de spațiul aliat. Deci, rușii, practic, vor să testeze capacitatea de reacție și solidaritate a aliaților, asta e scopul principal."

Europa Liberă: Precum spuneți este o testare a vigilenței și a capacității de reacție și solidaritate a Alianței, cum ar putea fi perceput un gest de slăbiciune și ce ar putea genera?

Șerban Cioculescu: „În sensul în care avioanele românești nu s-ar ridica sau s-ar ridica cu întârziere, Rusia ar folosi aceste acte în planificarea strategică pe care o face pe zona de flanc. Să nu uităm că Marea Neagră e zonă de vecinătate. Ceea ce pentru NATO e flancul sud-estic, pentru Rusia e flancul vestic. E zonă de competiție geostrategică, din păcate e un soi de Război Rece între Federația Rusă și forțele NATO. Iar rivalitatea aceasta se manifestă în primul rând în cursa înarmării. Faptul că rușii au adus în Crimeea mai multe tipuri de rachete, unele cu potențial de a fi cu încărcătură nucleară, faptul că au desfășurat submarine, fregate, nave militare, arată o încordare a relațiilor. Rusia și-ar dori să fragmenteze zona Mării Negre, ar dori să creeze o falie între aliați. De pildă, să îi separe pe bulgari de români sau pe bulgari de turci, să creeze o dificultate în cadrul acestei colaborări multinaționale specifice NATO. Asta ar fi scopul principal, să slăbească coeziunea de flanc."

Europa Liberă: În acest context în care Rusia este foarte interesată de zona Mării Negre, cum ar trebui Alianța să reacționeze? Să își întărească forțele din Marea Neagră, știm deja că avem comandament american în regiune, ar trebui o prezență mai mare?

Șerban Cioculescu: „Eu cred că ar fi necesar ca și în zona Mării Negre să se consolideze apărarea de flanc, așa cum s-a consolidat în zona Mării Baltice, pentru că la ora actuală zona polono-baltică este mai bine apărată decât zona Mării Negre. Bineînțeles, se consideră, în special de către americani, că e mai mare riscul unui atac rusesc dinspre Kaliningrad decât ar fi dinspre Crimeea spre Constanța, dar atât noi, românii, cât și bulgarii și turcii ar trebui să insistăm mai mult pentru consolidarea și uniformizarea apărării de flanc. Ține de capacitatea de descurajare, acel „detterence” al alianței, și orice semn de slăbiciune poate fi speculat de Rusia. Dacă nu întărești această zonă de flanc, Rusia nu va considera că este un gest de bunăvoință, precum ar putea considera unii decidenți români.

Îmi aduc aminte, de pildă, de o declarație a lui Renate Weber care spunea că „ce atâta prezență americană aici, că mai rău îi întărâtăm pe ruși”. Logica asta de „peaceman”, de împăciuire, mă tem că nu funcționează foarte bine cu Vladimir Putin pentru că el nu vede astfel de semne ca fiind o mână întinsă, ca fiind un semn de prietenie, pentru că Vladimir Putin este un președinte profund revizionist, este un președinte care vrea cumva să refacă ceva din gloria fostei Uniuni Sovietice și, atunci, el vede toate lucrurile astea ca pe slăbiciuni."

Europa Liberă: Vedem că imaginea lui Vladimir Putin a avut de suferit pe plan local, cel puțin așa o arată sondajele în contextul pandemiei de coronavirus, și, de asemenea, Rusia este afectată economic, odată pe partea cu pandemia de coronavirus care a închis industrii, dar și pe fondul scăderii prețului petrolului. Credeți că președintele Putin, ca să își refacă imaginea de lider puternic și autoritar al Rusiei, va încerca o politică mai agresivă pe plan militar și pe plan extern?

Șerban Cioculescu: „Cred că dacă situația sanitară și economică se va degrada masiv, sunt semne în sensul ăsta pentru că Rusia este pe locul doi în ce privește numărul de infectați și economia va fi și ea profund destabilizată. Dacă este să citim istoria recentă, Vladimir Putin are obiceiul de a căuta țap ispășitor în afară, considerând că dușmăniile din exterior sunt mai ușor de digerat de către ruși, deci e posibil să creeze diversiune și să intensifice retorica belicoasă față de occidentali, față de NATO, față de SUA, spre a justifica propria slăbiciune. Ar fi o metodă indicată pentru el în condițiile în care sondajele de opinie arată o scădere a încrederii care se manifesta deja, dar acum s-a intensificat.

În Rusia există un fel de contract social, în sensul că cetățenii ruși au renunțat la democrație și libertate și, în schimb, regimul Putin le promite și le-a oferit, într-o anumită măsură, prosperitate și siguranță. Acum dacă regimul nu le mai oferă nici prosperitate și nici siguranță s-ar putea ca mulți ruși să considere că au fost trădați și contractul social s-a rupt."

Europa Liberă: Pentru România, la nivel de politică, care ar trebui să fie considerată cea mai mare amenințare pe plan extern?

Șerban Cioculescu: „​Bineînțeles că pentru noi acum ca amenințare convențională Rusia este în continuare statul cel mai periculos. De altfel, Rusia a și amenințat România în mai multe rânduri. Fiind situația asta a relațiilor încordate între NATO și Rusia, între SUA și Rusia, nici noi românii nu găsim o arie de dialog constructiv cu Rusia. Ne temem, avem o reacție defensivă, ca un arici ne strângem în cochilia noastră și, bineînțeles, nici rușii nu prețuiesc țările mici și mijlocii, preferă să negocieze direct cu Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Germania. Atunci, evident că România se găsește într-o postură defensivă și aceasta va fi, probabil, situația pe termen scurt și mediu."

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG